Sfinții Mucenici Manuil, Savel și Ismail

Mama lor i-a botezat în credința creștină. Acești frați erau ofițeri la curtea împăratului persan. Ei au fost trimiși de împărat către Iulian Apostatul (361-363) spre a negocia și consfinți un tratat de pace între imperiul persan și cel roman.

În acea vreme, avea loc un festival păgân la Calcedon, motiv pentru care împăratul Iulian Apostatul aducea împreună cu nobilii săi jertfe idolilor.

Cei trei frați au lipsit de la acest festival, declarând că sunt creștini și că nu jertfesc idolilor.

În urma acestei mărturisiri, au fost aruncați în temniță și apoi supuși la multe chinuri.

În timp ce erau torturați, mulțumeau lui Dumnezeu : ,,Iisuse preadulce, scumpe ne sunt nouă aceste chinuri, pentru dragostea numelui Tău!".

După această rugăciune, un înger s-a pogorât din cer și a luat durerea lor.

Împăratul Iulian Apostatul, văzând că aceștia nu slujesc idolilor, a poruncit să fie executați prin tăierea capului, iar trupurile lor să fie arse.

În momentul în care au fost omorâți, a avut loc un cutremur în urma căruia pământul s-a deschis și a luat trupurile mucenicilor din fața păgânilor spre a nu fi arse.

Mai târziu, pământul a scos la iveală trupurile mucenicilor, pe care creștinii le-au luat și îngropat cu cinste.

În Biserica romano-catolică pe data de 17 iun – Sf. Nicandru, Sf. Marcian.

Apostolilor, Mucenicilor și Proorocilor, Ierarhilor, Cuvioșilor și Drepților, care bine ați săvârșit lupta și credința ați păzit, îndrăznire având către Mântuitorul, pe Acela, ca un bun, rugați-L pentru noi, să mântuiască, rugămu-vă, sufletele noastre. Amin!