Lectura, o punte spre educație: Cum îi ajută profesorii pe elevi să redescopere bucuria cititului
Într-o lume în care tehnologia oferă acces rapid la informație, dar înțelegerea profundă a textului devine tot mai rară, lectura rămâne o provocare pentru elevi și profesori deopotrivă.
Articol de Ramona Alexandrescu, 14 Februarie 2025, 14:29
În cadrul emisiunii Viața la Țară, realizată de Alexandra Vuță, s-a discutat despre importanța cititului conștient și despre soluțiile prin care școala îi poate ajuta pe elevi să înțeleagă ceea ce citesc.
Invitată în studio a fost Alina Didu, profesoară de limba română la Liceul Tehnologic Alexandru Macedonschi Melinești, județul Dolj, care a vorbit despre impactul analfabetismului funcțional și despre metodele interactive prin care le insuflă elevilor săi dragostea pentru carte.
“Se vorbește mult despre analfabetismul funcțional, despre faptul că elevii citesc, dar nu înțeleg ce citesc. Dacă îi întrebi să povestească un text, se pierd în detalii sau nu pot reda ideile principale. Aici este problema și este responsabilitatea noastră, ca dascăli, să găsim soluții pentru a-i ajuta,” a explicat Alina Didu.
În fața acestui fenomen, profesoara crede că exemplul personal și crearea unui mediu propice lecturii sunt esențiale.
„Eu le povestesc elevilor mei cum am descoperit plăcerea cititului, cum părinții și bunicii mei erau abonați la biblioteca din sat. Trebuie să le arătăm că lectura nu este o obligație, ci o experiență care te îmbogățește,” a adăugat aceasta.
Una dintre inițiativele originale ale profesoarei este „Ceainăria literară”, un concept inspirat din întâlnirile scriitorilor din trecut.
“Dacă marii scriitori se adunau la cafenele pentru a dezbate idei și a împărtăși creații, de ce să nu aducem acest concept la clasă? Așa a luat naștere ceainăria literară, unde fiecare elev vine cu ceșcuța sa preferată și ne povestește despre o carte care l-a impresionat. Prima regulă este să ne spunem povestea ceștii de unde o avem, de la cine am primit-o. Apoi, începem să discutăm despre cărți. Este o activitate care îi atrage, pentru că face lectura mai personală și mai interactivă,” a explicat Alina Didu.
Proiectul a avut un impact neașteptat, atrăgând nu doar elevii, ci și colegi profesori din alte catedre. „Lectura trebuie să fie o experiență comună, nu doar un exercițiu individual. De aceea, încerc să le arăt elevilor mei că cititul nu este o corvoadă, ci un mod de a descoperi lumi noi,” a adăugat aceasta.
Pentru a transforma orele de română în experiențe memorabile, Alina Didu îmbină lectura cu muzica, teatrul și arta vizuală.
“În timpul orelor, folosim muzică clasică pe fundal Bolero de Ravel, Mozart for Brain, compoziții care îi ajută să se concentreze și să intre în atmosferă. De asemenea, punem în scenă scenete inspirate din opere celebre sau chiar scrise de ei. Prin acest tip de abordare, literatura prinde viață, iar elevii încep să se implice activ,” a explicat profesoara.
În plus, în școală sunt organizate expoziții de pictură și desen inspirate din cărțile citite, iar unii elevi au transpus poeziile preferate în melodii. „O elevă, Alexia, cântă muzică populară și interpretează versuri de Mihai Eminescu. Aceste activități îi ajută să vadă literatura ca pe ceva viu, parte din realitatea lor,” a spus Alina Didu.
Profesoara subliniază că lectura nu trebuie să fie un exercițiu forțat, ci un obicei care se dezvoltă natural, indiferent de vârstă sau statut social.
“Cititul nu are limită de vârstă. Poți descoperi plăcerea lecturii la orice moment din viață. De aceea, trebuie să le oferim copiilor modele pozitive și contexte prietenoase, astfel încât să aleagă cartea în locul ecranelor. Nu trebuie să vedem doar partea negativă a generației actuale există copii extraordinari, talentați, care merită susținere și promovare,” a concluzionat Alina Didu.
Discuția din cadrul emisiunii Viața la Țară a evidențiat cât de important este ca școala să devină un spațiu de inspirație, nu doar un loc unde se memorează informații. Exemple precum ceainăria literară, utilizarea muzicii în timpul lecturii și integrarea teatrului în orele de română sunt doar câteva dintre metodele care pot face diferența.
Într-o lume în care atenția copiilor este atrasă de ecrane și stimuli rapizi, profesorii trebuie să găsească noi moduri de a-i face să redescopere plăcerea lecturii. Iar dascăli implicați, precum Alina Didu, demonstrează că este posibil să transformăm școala într-un loc în care copiii nu doar citesc, ci și înțeleg, creează și visează.