-

Ouăle încondeiate

Incondeierea sau „impistritul” oualor reprezinta un obicei stravechi in traditia romaneasca. Ouale incondeiate sunt o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, reprezentand un element de cultura spirituala specific romaneasca.

Deoarece oul rosu este purtatorul unor semnificatii profunde legate de invierea lui Hristos si de reinnoirea naturii, crestinii s-au ostenit sa-l incondeieze, desenand cu ceara motive decorative ancestrale, de o rara frumusete.

Oul vazut ca un simbol primordial, potrivit traditiei, este vopsit si incondeiat  in zilele de joi si sambata din Saptamana Mare, indeletnicirea inrosirii oualor fiind rezervata aproape in exclusivitate femeilor.

Oul incondeiat ne transmite bucurie, uimire, smerenie, impacare, pentru ca in ornamentatia lui, de fapt, se opereaza cu simboluri (soare, luna, cruce, etc.), cu modele din natura (plante, animale, obiecte casnice) si cu modele de tesaturi populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre.

Motivele ornamentatiei oualelor incondeiate sunt numeroase, si fiecare motiv se prezinta in mai multe variante, care se diferentiaza in functie de localitate. Nicaieri insa, mai mult ca in Bucovina, acest obicei nu este ridicat la nivel de arta ca aici.

Motivele folclorice utilizate sunt: spicul, soarele, frunza si ca o reconfirmare a crestinatatii romanesti, crucea.

In Muntenia si Oltenia, motivele ornamentale sunt naturaliste, dar cu mai putine culori.

In judetul Olt se remarca centrul de la Obaga unde aceasta ideletnicire populara a fost adusa la nivel de arta.

In Transilvania si Banat se distinge incondeierea printr-o mare varietate de modele si culori, iar Tara Barsei este renumita pentru desenul si compozitia ornamentala si cromatica de o mare finete.

Oamenii au simtit nevoia de a decora, prin diferite metode oul (cu ceara colorata, cu vopsele, cu margele, etc).

Decorarea oualor cu ceara colorata se face cu ajutorul unui instrument special, care poarta numele de chisita (pcitita, bijita, condei etc). Aceasta este o bucatica de lemn care are in capat un mic tub de metal (cupru) prin care trece ceara topita, colorata prin numeroase procedee.

Decorarea oualor cu vopsele se face tot cu ajutorul cerii, prin procedeul „batic”. Oul alb, golit de continut, se decoreaza cu ceara pe spatiile care urmeaza sa ramana albe. Se scufunda oul in vopsea galbena, se scoate, se usuca si se aplica ceara pe spatiile care vor ramane, in final, galbene. Apoi oul se va scufunda in vopsea rosie. Procedeul se repeta in functie de numarul de culori, pornindu-se de la culorile mai deschise catre cele mai intense. In final oul se acopera cu un strat de nitrolac, care va da stralucire oului si va proteja decoratiunile.

Ornamentica oualelor decorative este extrem de variata, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe si religioase.

Cateva simboluri si semnificatii utilizate sunt:
- linia dreapta verticala = viata ;
- linia dreapta orizontala = moartea ;
- linia dubla dreapta = eternitatea ;
- linia cu dreptunghiuri = gandirea si cunoasterea ;
- linia usor ondulata = apa, purificarea ;
- spirala = timpul, eternitatea ;
- dubla spirala = legatura dintre viata si moarte.

Dintre cele mai utilizate motive amintim:
- Crucea - semnul crestinatatii  -  in jud. Muscel apare o cruce mica in punctul de incrucisare a doua bete si in cele patru compartimete cate o figura, care pe alte oua, se numeste „argeseanca” sau „goanga” ;
- Crucea Pastelui  -  crucea cu care crestinii impodobesc pasca pe care crestinii o duc la biserica, in noaptea Invierii, numit in unele zone si „Ziua Pastelor”;
- Crucea romaneasca si crucea ruseasca sau crucea moldoveneasca  -  este reprezentata printr-o cruce cu alte cruciulite la capete ;
- Crucea nafurei  -  crucea increstata pe painea din care se imparte nafura la slujba bisericeasca ;
- Steaua  - este un motiv raspandit, intalnit mai ales in Bucovina si in tot vechiul Regat. In Valcea si Rm. Sarat, acest motiv este intalnit si cu numele de „floarea stachinei” sau „steaua ciobanului” ;
- Manastirea - tot un simbol al crestinatatii;
- Regnul animal: albina, broasca, srapele, melul ;
- Motive vegetale: frunza bradului, garoafa, spicul graulu;
- Unelte casnice si de camp: grebla, lopata, fierul plugului ;
- Ornamente industriale, motive luate din industria casnica: clinul ce se formeaza la croirea camasilor si manecile ;
- Diverse: desagii si braul popii, calea ratacita, crucea pastilor.

 

Articole înrudite

  • Steagul de Paști și alte obiceiuri din satul Hondol

    Vorbim despre obiceiuri şi ritualuri în preajma Sărbătorii Pascale, în interiorul comunităţilor rurale din Ţara Haţegului, din Ţara Zarandului, din Ţinutul Pădurenilor – adică în acele “lumi” pe care le explorează, de decenii, etnologul hunedorean Marcel Lapteş.

  • Sfaturi utile pentru găsirea unui loc de muncă

    Nu este cel mai bun moment ca să rămâi fără serviciu. În această perioadă, firmele depun eforturi mari ca să îşi păstreze angajaţii, iar multe dintre planurile de dezvoltare implică valorificarea eficientă a forţei actuale de muncă şi mai puţin angajarea de oameni noi.

  • România ar putea atrage investitori străini care se relochează din Ucraina

    România ar trebui să încerce să atragă cât mai multe dintre investiţiile străine occidentale care caută să se mute din Ucraina şi din alte state din zonă, afectate de conflict.

  • În contextul conflictului din Ucraina, Portul Constanţa a devenit cel mai important port la Marea Neagră

    Portul Constanţa a devenit cel mai important port la Marea Neagră, susţine ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, într-o postare pe Facebook.
    "Fluxul de mărfuri transportate a crescut constant de la declanşarea conflictului din Ucraina, iar România are şansă de a valorifica inclusiv potenţialul feroviar al portului. Am abordat această oportunitate în discuţiile dintre delegaţia română condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, şi delegaţia americană condusă de Kevin McCarthy, liderul minorităţii Republicane din Camera Reprezentanţilor", a scris ministrul.
    Potrivit acestuia, în circumstanţele actuale, consolidarea conectivităţii dintre nordul şi sudul Flancului Estic al NATO reprezintă un element critic în fortificarea poziţiei aliate de apărare.
    "Ne dorim să cooperăm strâns pentru a avansa implementarea proiectelor prioritare de infrastructură, de interes comun şi de importanţă strategică, în special Rail2Sea (calea ferată între Portul Constanţa şi portul polonez Gdansk) şi Via Carpathia. Foarte important pentru România este să avanseze implementarea Rail2Sea şi Via Carpathia, cu implicarea financiară a SUA, inclusiv ca şi contrapondere la încercările Rusiei şi Chinei de a-şi spori influenţa politică şi economică prin investiţii în infrastructura critică", a mai spus şeful de la Transporturi. 

    RADOR
    Foto: Pixabay

  • O echipă de voluntari gălăţeni, la Odesa, cu materiale sanitare şi echipamente medicale

    Rusia anunţă că a distrus sistemele antiaeriene S-300 furnizate Ucrainei de o ţară europeană.

Save
Cookies - preferințele utilizatorului
Folosim cookie-uri pentru a vă asigura că veți obține cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Dacă refuzați utilizarea cookie-urilor, este posibil ca acest site să nu funcționeze conform așteptărilor.
Accept
Nu accept
Află mai multe
Functional
Instrumente utilizate pentru a vă oferi mai multe funcții atunci când navigați pe site, acestea pot include partajarea socială.
PHP.net
Accept
Nu accept
Marketing
Set de tehnici care au ca obiect strategia comercială și în special studiul pieței.
Facebook
Accept
Nu accept
Vot
Vot
Accept
Nu accept