-

Tradițiile, obiceiurile și cutumele rușilor lipoveni din România - elemente identitare

Scris de

Comunitatea Rușilor Lipoveni din România este una distinctă, prin tradiții, port, gastronomie, religie și limbă, pe care nu ezită să le etaleze ori de câte ori au prilejul.

Dincolo însă de o scenă sau alta, cel mai important lucru este faptul că, în comunitate și în familie se trăiește în spiritul acestor tradiții. Care sunt elementele identitare pe care le regăsim în familiile lipovenești? Iată răspunsul primit de la dl Silviu Feodor, președintele Comunității Rușilor Lipoveni din România:

„Chiar dacă astăzi trăim înconjurați de modernism, tendințele tehnologice se schimbă de la o zi la alta iar timpul devine tot mai comprimat, trecutul istoric reprezintă pentru rușii lipoveni un tezaur bogat, adânc înrădăcinat în memoria colectivă. Familiile de ruși lipoveni prețuiesc și perpetuează tradițiile și obiceiurile populare transmise din strămoși, din generație în generație. În familie, preocuparea față de educația copiilor este primordială. Aceștia învață de la vârste foarte fragede ce înseamnă credința, cât este de firesc să își cunoască tradițiile, obiceiurile și ritualurile specifice, dar și să continue întru dezvoltarea acestei moșteniri spirituale autentice, care a supraviețuit pe meleagurile României mai bine de trei secole.
Din fericire, în familia de ruși lipoveni obiceiurile și tradițiile străvechi de bucură de o anumită continuitate. Deseori, bătrânii și bunicii sunt cei care rememorează în prezența celor mici vremurile de odinioară când horele, jocurile vesele, cântecele populare în limba rusă, dar și multe alte aspecte ale portului tradițional și ale obiceiurilor ritualice erau mai prezente în viața de zi cu zi. CRLR depune mari eforturi să reînvie toate aceste aspecte.
În ceea ce privește desfășurarea activităților cotidiene, calendarul bisericesc reprezintă cadrul ordonator al întregii vieţi în satul lipovenesc de odinioară, ca şi în cel contemporan. Sărbătorile religioase sunt ținute după calendarul iulian, decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial, gregorian. Pe baza acestuia, încă mai sunt respectate diverse practici în agricultură, gospodărie, școală sau meterologie, relevând atât perioada de început și încheiere a muncilor în câmp sau în gospodărie, cât și cele mai prielnice perioade pentru încheierea căsătoriilor. Copiii de la fragedă vârstă își înlesnesc deprinderile religioase, dragostea pentru cititul în limba slavonă bisericească (limba de cult din bisericile ortodoxe de rit vechi), dragostea pentru icoană, biserică, dar și pentru slujbele religioase. În cadrul familiei și al comunității se pune preț pe respectul pentru cei vârstnici, grija pentru cei mai tineri si ajutorul reciproc între semeni, precum și responsabilitatea părinților de a-și educa copiii în spiritul tradițional și religios, așa cum și aceștia au primit, la rândul lor, o educație în spiritul valorilor morale și spirituale în cadrul familiei. Biserica reprezintă un liant important în familia rușilor lipoveni pentru că prin aceasta s-au păstrat și respectat tradițiile creștine, normele și orânduielile canonice în contextul vieții familiale și sociale. În contextul unei modernizări acerbe, latura spirituală într-o viața cotidiană plină de provocări și tentații zilnice ocupă un loc de cinste, portul tradițional fiind păstrat cu precădere la biserică.
Cele mai însemnate sărbători creștine sunt: Nașterea Domnului – 7 ianuarie, Sfântul Vasile cel Mare – 14 ianuarie, Boboteaza – 19 ianuarie, Bunavestire – 7 aprilie. Paștele, Înălțarea Domnului și Sfânta Treime coincid cu aceleași zile în care aceste sărbători sunt sărbătorite și după calendarul gregorian, urmând Sfântul Gheorghe – 6 mai, Sfinții Petru și Pavel – 12 iulie, Sfântul Ilie – 2 august, Schimbarea la Față – 19 august, Adormirea Maicii Domnului – 28 august, Nașterea Maicii Domnului – 21 septembrie, Intrarea Maicii Domnului în Biserică – 4 decembrie și Sfântul Nicolae – 19 decembrie.”

Ne-a interesat, de asemenea, să știm dacă există diferențe notabile între viața lipovenilor din Delta Dunării și cea a celor din Moldova sau din Dobrogea? În care aspecte ale vieții găsim aceste diferențe și care sunt ele?

Silviu Feodor: „În România există 12 județe în care rușii lipoveni trăiesc în comunități compacte, aceste județe aflându-se în zonele Bucovinei, Moldovei, Munteniei și Dobrogei. Unele orașe au cartiere întregi în care locuiesc rușii lipoveni: Tulcea, Măcin, Sulina, Constanța, Brăila, Galați, Vaslui, Bacău, Iași, Fălticeni, Suceava, Botoșani, Rădăuți, Tg. Frumos, Roman, Gura Humorului s.a. Migrația rușilor lipoveni în România a avut loc în mai multe etape. Una din primele așezări întemeiate pe teritoriul României este satul Lipoveni (Socolințî) din Bucovina, atestată oficial în anul 1724 pe domeniul mănăstirii Mitocu Dragomirnei. În Moldova rușii lipoveni au venit prima oară în anul 1743 când pe domeniul Mănăstirii Probota, în apropierea orașului Fălticeni, au întemeiat satul Manolea, în prezent aici existând două schituri, unul de călugări și unul de maici, situate la marginea satului. Un alt schit în zona Moldovei este situat și în apropierea orasului Piatra Neamț. În zona Dobrogei primele așezări de ruși lipoveni datează din cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. De asemenea, în zona Dobrogei, , în satul Slava Rusă, județul Tulcea, există două schituri, unul de călugări și unul de maici, datând tot din secolul XVIII.
Rușii lipoveni de pe teritoriul României s-au remarcat întotdeauna prin dragoste față de muncă, prin hărnicie și prin onestitate. Este cunoscut faptul că rușii lipoveni din România sunt asemuiți spațiului Deltei Dunării iar legătura cu pescuitul deriva de la sine, majoritatea asezărilor fiind în apropierea spațiilor acvatice. Ca și activități sunt merșteșugari iscusiți, comercianți, constructori, pictori de biserici, dar si agricultori sau apicultori. În zona Moldovei rusii lipoveni care se ocupa cu agricultura sunt in numar mult mai mare. De asemenea, in zona Moldovei rușii lipoveni se ocupa cu gradinaritul, legumicultura sau stuparit etc.”

Ca și în cazul altor culturi ale minorităților etnice (în România, ca și oriunde în spațiul european), lucrurile nu curg întotdeauna lin. Care sunt greutățile pe care le întâmpină (dacă le întâmpină) minoritatea rușilor lipoveni în păstrarea elementelor identitare - limba, folclorul, meșteșugurile ș.a. - și cum poate CRLR și societatea să ajute la surmontarea lor? 

„Rușii lipoveni s-au bucurat de-a lungul timpului de libertate în ceea ce privește exprimarea credinței și oficierii serviciului religios, cu dreptul de a avea propriul preot, ales să țină slujbele religioase, fără teamă de represiune. De aceea în toate satele și orașele din România, unde locuiesc rușii lipoveni, sunt înălțate biserici starovere sau case de rugăciuni”, spune Silviu Feoddor. „Activitatea Comunității a fost și va fi mereu centrată pe păstrarea și promovarea valorilor etniei rușilor lipoveni, proces în care limba rusă maternă joacă un rol foarte important.
Limba maternă a rușilor lipoveni din România se păstrează în specificul limbii ruse comune pentru întreaga Rusie. În cadru instituțional, copiii studiază Limba rusă maternă de la grădiniță până în clasa a 12-a, având posibilitatea aprofundării studiului de specialitate în limba rusă și la câteva facultăți din România. Manualele în limba rusă maternă pe care statul român le editează și tipărește contribuie la formarea deprinderii de a vorbi corect, de a citi și a scrie în limba rusă maternă literară.
Comunitatea Rușilor Lipoveni din România a fost recunoscută ca personalitate juridică pe 12 februarie 1990, fiind recunoscută de utilitate publică prin Hotărârea nr. 1414 din 4 noiembrie 2008. Fiind o asociaţie cu caracter etnic, social, cultural şi umanitar, asociația Comunitatea şi-a conceput activitatea, an de an, în lumina scopului de unire a eforturilor membrilor în apărarea şi exercitarea drepturilor la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, lingvistice şi culturale a etnicilor ruşi lipoveni. Planul de activități reunește anual o gamă diversă de activităţi şi demersuri proprii ariei obiectivelor sale, activităţi organizate la nivel naţional și internațional, fie prin programa propriu-zisă a organizaţiei fie prin strategia partenerială prin care sunt promovate tradițiile, obiceiurile și limba maternă.”

Dacă ar fi să definim, în 5 cuvinte sau expresii, spiritul lipovenesc, atunci acestea ar fi: 

1. Credința, acesta fiind elementul definitoriu al identității rușilor lipoveni, care le-a permis să-și păstreze patrimoniul spiritual în ciuda tuturor vicisitudinilor vremurilor;
2. Familia tradițională;
3. Școala și educația în spiritul valorilor spirituale și morale;
4. Dragoste față de muncă, hărnicie, pentru a putea contribui la bunăstarea propriei comunități și a societății în care s-au integrat;
5. Prețuire și respect pentru tradiții și obiceiuri, astfel încât să se mențină vii valorile identitare și liantul cu propriul trecut.

Simona Lazăr

Foto: Andreea Aron

Articole înrudite