-

La Josenii Bârgăului, Sângiorzu ia fetele la joc. Tradiții și credințe de Sfântul Gheorghe

Dintre toți sfinții ale căror zile se serbează în cursul anului, printre cei mai distinși și venerați se numără Sfântul Gheorghe sau Sângiorzu.

Sângiorzu este capul primăverii, înverzitorul naturii și semănătorul tuturor semințelor.

În unele locuri se face foc viu care arde în ajunul de Sângiorz pentru ca răul să nu se apropie de casă și cei ce locuiesc în ea. Cu tăciunii din focul viu se afumă vitele, mieii, întreaga gospodărie, pentru a fi ferite de stricăciune pe timpul anului, să nu le fure nimeni mana, rodul, frumusețea și sănătatea, aflam de la Viorel Grosu - corespondent Radio Antena Satelor.

Tot cu foc din acesta se aprinde și focul cel dintâi în stână.

Alesul oilor este o sărbătoare a păcurarilor sau ciobanilor români, care se serbează întotdeauna în ajunul Sfântului Gheorghe .Alesul e timpul când poporul iese afară la câmp și începe viața păstorească, când fac strungile și colibele pentru anul curgător. Pe scurt, alesul e începutul economiei cu oile, întâia mulsoare a acestora, întâiul ales al mieilor de la oi și al iezilor de la capre.

Toate comorile îngropate ard înspre ziua de sărbătoare a Sângeorzului dar și a celorlalte mari sărbători de peste an. Însă ele nu ard în fiecare an, ci tot după șapte ani.

Cine doarme în ziua de Sfântul Gheorghe, acela ia somnul mieilor și tot anul e somnoros. Nu e bine ca în ziua de Sfântul Gheorghe să dai ceva din casă, că dacă dai, apoi tot dai întreg anul! Gunoiul din această zi e bine să-l lepezi la rădăcina pomilor, că rodesc bine pe urmă.

Tot în această zi, există datina “împrouratului”, adică fetele obișnuiau să se spele cu rouă de pe un câmp curat, anume ca să fie mai frumoase. Tot atunci se strânge roua, care se păstrează, fiind întrebuințată pentru vindecarea unor boli.

În cele mai multe părți locuite de români e ca datină din faptul zilei de Sf. Gheorghe și până în amurgul serii, feciori și fete să umble la urzicat, pentru a fi harnici, sprinteni și îndemânatici la lucru tot anul.

În ziua de Sfântul Gheorghe, locuitorii comunei Josenii Bârgăului din județul Bistrița-Năsăud, se pregătesc pentru obiceiul tradiţional de “Sângiorz”, desfășurat cu ocazia sărbătorii religioase a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.

Obiceiul are o desfăşurare ritualică unică. În cadrul acestuia, feciorii merg cu „Sângiorzul” prin sat pe la casele unde sunt fete de măritat, vestind venirea primăverii şi „desţelenirea iernii de vară”, trecerea de la anotimpul rece la cel cald, aducând rodnicie în gospodăriile pe care le colindă.

„Sângiorzul” este întruchipat de un fecior din sat care e mascat, îmbrăcat în ramuri verzi de mesteacăn, simbolizând renaşterea naturii şi înverzirea codrului. „Sângiorzul” este însoţit de un alai format din feciori îmbrăcaţi în frumoase costume populare, împreună cu care colindă uliţele satului într-o căruţă împodobită de asemenea cu ramuri verzi de mesteacăn.

Pe tot parcursul drumului, alaiul este însoţit de ceteraşi, pe acordurile cărora „Sângiorzul” ia fata gazdei la joc. Apoi aceştia sunt serviţi cu mâncare şi băutură, după care îşi continuă drumul prin sat.

Seara, în ajunul sărbătorii de Sfântul Gheorghe, se obişnuieşte ca în comuna Josenii Bârgăului să se aprindă focuri ritualice pe dealurile din jurul satelor aparţinătoare.

Acestea sunt pregătite exclusiv de bărbaţi, care obişnuiesc să sară peste ele cu scopul de a-şi purifica sufletul şi trupul, de a fi sănătoşi pe tot parcursul anului, alungând duhurile rele, prevestind totodată venirea primăverii şi invocând forţa binefăcătoare a Soarelui.