Ambasadorul României pe lângă UNESCO, Adrian Cioroianu, a pledat, luni, pentru extinderea listei cu propuneri naţionale care să fie incluse în patrimoniul cultural UNESCO, apreciind că atragerea de fonduri europene ar fi o soluţie pentru susţinerea siturilor. 'Esenţial este pentru a ajunge pe lista UNESCO să fiinţeze aceste idei pe lista priorităţilor naţionale. Dacă ele nu sunt priorităţi naţionale, nimeni nu va veni să facă treaba în locul nostru', a declarat Cioroianu în cadrul Comisiei parlamentare comune pentru relaţia cu UNESCO.

Ceramica de Lungeşti şi Mănăstirea Mamu, ctitorie brâncovenească, obiective de interes turistic, urmează a fi promovate printr-un proiect european, a declarat luni primarul din Costeşti, Tiberiu Costea. "Suntem în situaţia de a salva una poate unul dintre ultimele centre autentice de olărit din România. Nu spun că suntem mai buni sau mai slabi decât Horezu, dar ceramica de Lungeşti are un lut pur în proporţie de 99%, ceea ce face ca oalele de la Lungeşti să aibă o altă fiabilitate, altă rezistenţă la cuptor. Din fericire mai sunt vreo cinci -meşteri olari care au moştenit această tradiţie de 2000 de ani. Ne vom strădui să păstrăm vie această tradiţie", a precizat primarul din Costeşti.

Tara noastra are bogatii incredibil de frumoase iar copiii nostri merita sa isi cunoasca cat mai bine locurile natale. Daca Valea Prahovei sau litoralul sunt destinatii deja comune pentru familii, nu mereu ne aventuram in zone mai indepartate sau mai putin cunoscute unde insa putem fi rasplatiti cu multe satisfactii.

Românii care călătoresc în Turcia apreciază calitatea serviciilor, costurile echitabile și oferta turistică variată. Oricare ar fi motivația oaspeților, circuite sau evenimente culturale, sejururi de relaxare, de tratament, luna de miere, călătorii de afaceri sau shopping, infrastructura locală este capabilă să satisfacă nevoile celor mai exigenți turiști. Iată care sunt cele mai căutate destinații de vacanță în Turcia:

Grecia nu e doar a plajelor de la mările azurii (că se numește Egee, Ionică sau Mediterană, ori chiar... Marea Cretei. Nici doar a siturilor arheologice încăcate de istorie și legendă. Există și o altfel de Eladă!Turistul care aleargă grăbit spre litoralul grecesc al verilor lui, prea puţin ştie despre faptul că există şi o Grecie balneară. Acelora care şi-ar dori să-nţeleagă şi astfel meleagurile Marilor Zei, le putem oferi un mic (dar important) îndreptar balnear al unei regiuni vestite din Antichitate pentru izvoare termale.

Orice vacanță în Basarabia ar trebui să înceapă de la kilometrul zero al Capitalei, Chișinău.

„Porțile sfinte”. 

Este probabil cea mai cunoscută imagine a Chișinăului, loc de întâlnire pentru îndrăgostiți – cărora bătăile inimii li se sincronizează cu limbile ceasulului – și punct central al unei imaginare cruci care „protegă” Basarabia. I se spune: „Porțile Sfinte” și este cel mai curios „Arc de Triumf” care a fost înălțat vreodată în Europa și în lume, un cub de piatră albă, cu patru „portaluri” spre cele patru puncte cardinale, cu patru piloane puternice, în stil corintic, cu cornișă și friză-n basorelief.

Astăzi, o poveste despre Alanya (cu câteva picanterii din alte veacuri)… E-hei, câte femei nu și-ar dori să fie-n locul Cleopatrei, ca să primească o astfel de cetate în dar!

Cine a vizitat Riviera Mediteraneană a Turciei cu douăzeci de ani în urmă, cu greu şi-ar fi putut imagina uriaşa dezvoltare pe care avea s-o cunoască mica localitate (pe atunci) Alanya.

Locul însă era predestinat pentru turism: cea mai lungă perioadă însorită de pe întreaga coastă sudică – sezonul de plajă ar putea dura, la rigoare, nouă luni pe an -, nispul galben şi fin, intrarea lentă în mare, ideală pentru cei temători de apă sau pentru copii. Pe la sfârşitul lui noiembrie, când lumea începe să se gândească la Moş Crăciun, se golesc şi magnificele plaje din Alanya.

Turism de aventura. Ori: turism și aventură. Oricum ai zice, n-ai să greșești. Singura ta grijă ar trebui să fie doar găsirea destinației (și a ocupației) perfecte pentru vacanța la care tânjești de un an de zile.

Apropierea vertiginoasă a sezonului estival mi-a readus în minte faptul că, vara trecută, The Guardian plasase România pe locul 4 într-un Top 10 al celor mai bune destinații de gen din Europa.

Cu ce i-am încântat pe jurnaliștii de travel englezi (și pe cititorii lor, care ne-au propus pentru acest top și ne-au votat ca să ne regăsim, în cele din urmă, între cele 10 trasee câștigătoare? Cu traseul de vacanță pe două roți, în Transilvania. Dar nu, nu avem noi nicio „vină” în asta! N-am amenajat cine știe ce drumuri, n-am făcut oferte de nerefuzat, nici măcar nu ne-am făcut reclamă în sensul acesta.

De la legenda Castelului lui Dracula la neobişnuiţii Vulcani Noroioşi, România este o ţară plină de surprize, scrie în prezentarea unui scurt videoclip dedicat ţării noastre, postat pe pagina sa oficială de Facebook. 

În clipul de un minut difuzat în urmă cu câteva zile şi care avea luni 127.000 de vizualizări, celebra revistă americană prezintă câteva dintre aceste atracţii surprinzătoare ale României, o ţară ''puţin mai mică decât statul (american) Oregon''. 

Astfel, printre obiectivele prezentate sunt Constanţa, principalul port al României la Marea Neagră, Carpaţii care formează un arc de-a lungul unor părţi ale Europei şi acoperă aproape o treime din România sau Castelul Bran, sursa de inspiraţie pentru locuinţa fictivă a Contelui Dracula. 

O întrebare de o mie de puncte: ce poți să faci, în mijlocul verii, pe o pârtie de schi? Răspunsul l-am primit la Mălini – localitate din județul Suceava intrată în conștiința turistului român, încă de acum o jumătate de veac, datorită casei memoriale a poetului Nicolae Labiș, iar de câțiva ani și ca stațiune de schi de interes local. Vara aduce însă la Mălini o prioritate națională. Peste numai câteva zile, la începutul lunii august, aici va fi inaugurată prima pistă de... bull karting din țară.

De la primarul Petru Nistor am află că 25 de bull kart-uri au fost achiziționate de primăria din Mălini pentru a folosi, pe timp de vară, instalația de teleschi deja existentă. Pista propriu-zisă – căreia mă simt tentată să îi zic... pârtie, căci urmează panta celei de schi – a fost amenajată deja. O dată cu ultimele aprobări ale organismelor abilitate, se apropie și timpul pentru marea inaugurare.