Începeţi să deregeţi gardurile, cercetaţi des prin pivniţă poamele, zarzavaturile; aerisaţi pe la amiazi grajdurile, daţi sare la vite. Cară gunoiul, fiindcă locurile altcum sărăcesc - se mai zice.

Despre Sfantul Ilie (pomenit de Biserica Ortodoxa la data de 20 iulie) se spune ca este singurul care s-a urcat la cer nu numai cu sufletul, ci si cu trupul.

În viața satului vechi, timpul țăranului român avea o semnificație deosebită. Împărțit în unități de timp (anotimp, lună, săptămână, zi), calendarul nu era totuși un produs convențional de măsurare a timpului, după mersul sistemului solar, ci mai degrabă un fenomen spiritual adânc și plin de semnificații.

Vinerea este personificarea feminină a zeiței romane Venera, notează etnografii. Legendele spun că este cea mai bătrâna dintre zilele surori, și umblă îmbrăcată în alb sau negru. Locuiește în munți, în păduri sau în pustiu. În cultura noastră populară, Sf. Vineri este deseori invocată în rugăciuni, vrăji și descântece pentru sănătate, pentru căsătoria fetelor, dar și pentru prosperitatea vitelor și holdelor. Această zi este respectată prin post și interdicții de lucru.

Duminica este ziua în care merge la biserică. Duminica şi sărbătoarea să nu mănânci de dimineaţă, că ţi se împărtăşeşte îngerul. Cine se naşte duminica e vesel. Copiii născuţi duminica se ţin de norocoşi.

Sâmbăta e mai mare cu un ceas ca celelalte zile. Sâmbăta este ziua moşilor, strămoşilor, când urmaşii sunt datori să-şi aducă aminte de dânşii şi să nu uite că şi cei de pe lumea cealaltă au nevoie de toate, întocmai ca şi cei care încă mai trăiesc.

Vinerea este cea mai mare din toate zilele, e jumătate de duminică, iar dacă o ţii îți va fi de mare ajutor, căci ea este ziua crucii. Despre Sf. Vineri se povesteşte că ar fi o femeie bătrână, ce încontinuu se roagă lui Dumnezeu pentru lumea păcătoasă şi greşită. Aceasta este închipuită ca o bătrână, ce ținea într-o mână toiagul cu care loveşte în timpul somnului pe aceia care îndrăznesc a mânca de dulce vinerea, iar în mâna dreaptă ţine o cupă cu apă vie, pentru a-i stropi pe acei care o respectă şi a-i orândui astfel să fie fericiţi.

Joia este ziua în care poţi să începi un lucru. Se crede că numai duminica şi joia este bine sa te cunununi; iar dacă cununia ar avea loc în alte zile, apoi acea căsătorie nu va fi fericită.

Masa românilor, mai presus de bucatele sale, a avut din totdeauna un caracter ritual, iar mâncarea o origine divină. Să ne amintim că țăranul mulțumește lui Dumnezeu pentru masă, oricât ar fi muncit pentru ea. Sub acest semn divin, masa are rânduielile ei: trebuie neapărat să mănânci așezat la masă, ca să ți se așeze viața și gospodăria, ca să te iubească oamenii, ca să nu fi furat.

Miercurea este ziua în care se posteşte, ca să ai cinste. După duminică şi vineri, miercuri e cea mai mare zi, e ziua Maicii Domnului, iar întru cinstea ei se posteşte. Tradiția populară spune că, daca te speli pe cap miercurea, vei rămâne vaduvă sau, dacă eşti fată mare, ai să te măriţi cu un văduv.