Ca orice mare sarbatoare, Sân-Petru de Vară, cum mai este numită în popor, este vestită dinainte cu post, singurul post variabil, care începe după Duminica Tuturor Sfinților.
Sf. Apostoli Petru și Pavel, o sărbătoare a agriculturii
În tradiția populară, această sărbătoare marchează mijlocul verii agrare și timpul secerișului. Sfântul Petru răspunde de starea recoltelor, patronează căldura şi ploaia şi pedepseşte cu tunete şi grindină pe cei ce-l nesocotesc. În multe dintre poveștile populare, Sfântul Petru este înfățiâșat ca un om simplu, îmbrăcat în straie tărănești, muncind pământul, crescând vite și desigur, pescuind. Se mai zice că de Sfântu Petru și Pavel, cucul și privighetoare încetează să mai cânte și răsare constelația Găinușei.
Bătrânii consideră că, fiind un om credincios, harnic și bun sfetnic, Dumnezeu îi încredințează Sfântului Petru porțile și cheile Raiului. Acolo, el împarte hrană animalelor sălbatice, în special lupilor. Tocmai de aceea, această zi mai este numită și „Sărbătoarea lupilor”. Sărbătoarea Sfinții Apostoli Petru și Pavel aduce și licuricii ce au parte de legendele lor. Licuricii ar fi scântei care ajung pe pământ dupa ce sfântul Petru dă cu biciul in Rai. Licuricii sunt trimiși de sfânt pe pământ pentru a-i proteja pe oamenii rătăciți în pădure.
Ce trebuie să faci de Sfinții Petru și Pavel?
În ziua sărbătorii, oamenii obişnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morţi, sărbătoarea fiind cunoscută şi sub numele de Moşii de Sânpetru. Conform credinţei populare, moşii ar fi fost nouă bătrâni care făceau doar lucruri bune şi minuni peste tot pe unde mergeau. De ziua Moşilor de Sânpetru sau de Vară, femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morţi să aibă ce bea pe lumea cealaltă. Tot în această zi oamenii au voie să lucrează orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morţi. În ziua Moşilor de Sânpetru, femeile dau de pomană şi vase cu vin, lapte şi mâncare gătită, vase care se împodobesc deseori cu flori şi cireşe.
Traditia este cea care ne spune ca pe durata postului, femeile nu au voie să lucreze în casă, pentru că în această vreme trec ielele și strâmbă trupul femeii care muncește. Tot în aceste zile, la țara, există obiceiul ca mamele să lege la gâtul fetelor usturoi sau pelin, ori să le pună aceste plante pe tălpi, pentru a nu le fi zăpăcite mințile de către iele.
De Sân-Petru, mai este atestat un joc ritual ținut pe Muntele Găina din Munții Apuseni, dedicat zeiței neolitice Gaea, protectoare a femeilor măritate, sinonimă cu Târgul de Fete.
Se mai spune că nu e îngăduit nici unei femei să mânânce mere până în această zi, fiindcă altfel îi supără pe morți. După această sărbătoare femeile tinere pot mânca mere, cele vârstnice fiind nevoite să mai aștepte până la Sfântul Ilie. În această zi se pot duce la biserică mere, zarzăre, colivă, miere în faguri.