SĂRBĂTORILE și sărbătoriții lunii august

Chiar dacă trec zile în care tumultul vieții și grijile cotidiene ne țin departe de cele spirituale, mulți dintre noi reușim să ne remontăm sufletește, măcar în zilele de sărbătoare, lăsate nouă de Biserică întru păstrare și cinstire.

Aceste zile speciale reprezintă prilejuri de reamintire şi de retrăire a unor evenimente din viaţa Mântuitorului Isus Hristos, a Maicii Domnului ori a Sfinţilor, care ne întăresc sufletește și ne călăuzesc pașii prin viață. (D.R)

August este una dintre lunile bogate în praznice. Iată ce sărbătoresc creștinii ortodocși în această perioadă:

Schimbarea la Față a Domnului – 6 august

Schimbarea la Față este cunoscută în popor și sub denumirea de Probojenia. Sărbătoarea ne relevă faptul că Hristos a fost cu adevărat Fiul lui Dumnezeu. Prin firea omenească pe care și-a asumat-o, ne-a fost descoperită dumnezeirea Sa. În acest sens, Sfinții Părinți afirmă că "Hristos Se schimbă la Față, nu luând ceea ce nu era, nici preschimbându-Se în ce nu era, ci arătând ucenicilor ceea ce era, deschizându-le lor ochii și făcându-i din orbi văzători".

Pe muntele Taborului, trupul Său a fost străbătut de lumina propriei dumnezeiri. Astfel, aproape toți comentatorii Evangheliei sunt de acord că Schimbarea la Față a Domnului anticipează învierea Lui, iar învierea Sa o prefigurează pe a noastră.

Adormirea Maicii Domnului – 15 august

Data de 15 august marchează, în Biserica Ortodoxă, data de prăznuire a Adormirii Maicii Domnului, adică a morții și a îngropării Fecioarei Maria și a înălțării sale la cer. Este un eveniment tainic, o garanție pentru toți cei ce cred în Învierea și în Înălțarea Mântuitorului Hristos: Fecioara Maria, Maica Vieții, după cum este supranumită în Condacul praznicului Adormirii, cea din care s-a întrupat Iisus Hristos, Fiul Omului, a fost ridicată, dupa moarte, cu trupul la cer, pentru a fi pururea alături de Fiul ei.

Evenimentul Adormirii Maicii Domnului nu este amintit în Sfintele Evanghelii, ci numai în tradiția Bisericii. În scrierile Sfântului Ioan Damaschinul se spune că Maica Domnului a fost înștiințată printr-un înger de apropiata ei mutare din această viață. De asemenea, se spune că Apostolii au fost aduși pe nori din diferitele colțuri ale lumii pentru a fi prezenți la eveniment. Dintre toți, doar Apostolul Toma nu a asistat la Adormirea Maicii Domnului, sosind trei zile mai târziu. Întristat, a cerut să se deschidă mormantul, pentru a săruta și el mâinile Preacuratei Maici, însă a descoperit că mormântul era gol.

Sfinții Martiri Brâncoveni – 16 august

Era în anul 1714. Constantin Brâncoveanu domnea în Țara Românească de peste un sfert de veac, fiind domn înțelept și iubit. Patru feciori mândri - Constantin, Ștefan, Radu și Matei - îi împodobeau casa și îi înveseleau bătrânețile. Îndepărtat de la domnie, Constantin Brâncoveanu a suferit moarte de martir împreună cu fii săi și sfetnicul Ianache Văcărescu, la Constantinopol, apărând și mărturisind cu prețul vieții lor credința ortodoxă. Din 1992, Biserica Ortodoxă Română îi cinstește pe Sfinții Martiri Brâncoveni în fiecare an, la 16 august.

Constantin Brâncoveanu a fost un mare protector al culturii și al artei românești. A ridicat, înnoit și înzestrat numeroase biserici și mănăstiri, nu numai din Țara Românească, ci și din sânul celorlalte Biserici Ortodoxe surori, care treceau prin clipe de grea încercare. Mărturie stau până în ziua de astăzi lăcașe de cult precum Mănăstirea Hurezi, Mănăstirea Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus, Mănăstirea Brâncoveni sau Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul - 29 august

Este ultima mare sărbătoare din anul bisericesc, pentru că pe 1 septembrie începe un nou an. Ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul este o zi de post. Ni se cere să postim în această zi, pe de o parte ca să nu ne asemănăm cu Irod, care din cauza ospățului fără măsură, a cerut ca Salomeea să-i danseze și drept răsplată i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezătorul, iar pe de altă parte, ca să ne asemănăm cu viața înfrânată a lui Ioan.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este o sărbătoare cu semnificație eshatologică, precum este și Schimbarea la Față a Domnului și Adormirea Maicii Domnului. Prin Schimbarea la Față ni se descoperă chipul pe care îl va avea omul unit cu Hristos - chip de slavă, prin Adormirea Maicii Domnului se arată că cel care L-a purtat pe Hristos se mută de la stricăciune la nestricăciune, în vreme ce prin această sărbătoare ni se revelează ca toți cei care nu au fost străini de pocăința vestită de Sfântul Ioan Botezătorul vor ajunge în rai.

Din acest motiv, Sfinții Părinți au rânduit ca cele trei sărbători să fie prăznuite în luna august, ultima lună din anul bisericesc, ca semn că acest chip al lumii va trece, că cer nou și pământ nou vor fi (Apocalipsa cap 21).

Nume sfinte sărbătorite în luna august:

Maria, numele cel mai iubit

Maria este cel mai cunoscut și mai des întâlnit prenume feminin. Răspândit pe scară largă în Europa, cele doua Americi, în Australia, Africa și Asia, despre numele de origine ebraică Maria se spune că arînsemna copil dorit. Vechi nume biblic, preluat de evrei din egipteană, numele Maria s-a răspândit, prin greacă și latină, la toate popoarele creștinate, devenind cel mai cunoscut prenume feminin de sursă biblică.

Adrian, un nume cu rezonanță imperială

Prenumele des întâlnite la români Adrian și Adriana reproduc numele latin Hadrianus / Hadriana, derivat de la numele localității Hadria și însemnând de la Hadria. În primele secole după Hristos, numele Adrian a fost purtat de o serie de martiri, printre care și Sfântul Mucenic Adrian, sărbătorit de Biserica Ortodoxă pe 26 august. Împreună cu soția sa, Natalia (sărbătorită și ea în aceeași zi), Sfântul Adrian a trăit în cetatea Nicomidia (oraș din Asia Mică, aproape de Constantinopol), în vremea împăratului Maximian și și-a jertfit viața pentru credința în Hristos.

Alexandru, protectorul omenirii

Alexandru și Alexandra sunt prenume vechi, cu o largă răspândire nu numai în Europa, ci și în alte regiuni ale lumii. Popularitatea numelui Alexandru se datorează, în bună măsură, figurii unuia dintre primii mari strategi și conducatori militari din istorie, regele Alexandru al III-lea al Macedoniei (336-323 i.H.), supranumit cel Mare. Viața lui Alexandru a fost ieșită din comun, așa că nu este de mirare că a devenit un mit al lumii antice. La moartea sa, la numai 33 de ani, Alexandru Macedon era stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată, care se întindea din Grecia până în India. Prin succesele sale militare, Alexandru a contribuit substanțial și la răspândirea culturii grecești în lumea întreagă. În calendarul ortodox, Sfântul Alexandru este sărbătorit pe 30 august.