-

„Agonisești la tinerețe ca să ai la bătrânețe”

Cam așa este, că dacă toată viața ai așteptat să primești, ba de la unul, ba de la altul, sigur nu vei avea sorți de izbândă să trăiești tot așa până la bătrânețe. Dai, dacă dai, dar până când, spune cel care dă?!

Este posibil ca acest proverb să se poată schimba, pe ici, pe colo, prinb părțile esențiale, adică, pe acolo pe unde vorbele folosite au creat proverbul, de pildă, dacă nu ai de unde să agonisești, n-ai de lucru, n-ai pământul tău și trăiești doar din alocații și ajutor social... de unde să agonisești, să pui de o parte, bani albi pentru zile negre...., poate doar din furăciuni, dar tot viața ne-a învățat, că ce este de haram de haram se duce! Și-atunci?

Agoniseala este un cuvânt care ne indică faptul că avem ceva de pus acolo pentru zilele în care n-o să ne mai putem mișca pentru a strângea ceva cheag de care să ne folosim! Unii depășesc măsura și agonisesc, agonisesc, de numai asta fac, de la tinerețe, până la bătrânețe, rămânănd de ei... tot, că doar nu ne ducem cu toate pe lumea cealaltă, sau, lăsând pradă celor ce nu dau nicio o ceapă degerată pe obiceiul acela numit muncă și care toacă, toacă, că au de unde, ceea ce au lăsat înaintașii!

Eeeee, dar acolo unde nu mai pui, se termină, la un moment dat și dacă n-ai agonisit la tinerețe, deci n-ai învățat lecția supraviețuirii, nu vei avea o bătrânețe liniștită, îți vei începe fiecare zi cu expresia, of, că nu mai se termină odată, sau, dacă aș mai fi tânăr, câte n-aș mai face?! Bătrânețea are hainele grele, dragi prieteni, dar, dacă sunt de căpătat!

Autor: Vasilica Ghiță Ene

Articole înrudite

  • „Cu o floare nu se face primăvară”

    Sigur că da, doar cu un ghiocel viteaz nu putem spune că a venit primăvara! Nu întâmplător am zis așa, pentru că s-au mai văzut cazuri, și nu puține, când imediat după ce a apărut ghiocelul în brazdă acesta a fost surprins de o zăpadă venită pe neșteptate dinspre iarna ce nu se lasă dusă cu una, cu două!

  • „Cel care se simte fără păcat, să arunce primul cu piatra”

    În fiecare zi avem tendința de a arunca... în toți și în toate, cu vorbe, cu judecăți, cu sfaturi, cu reguli, adresate celor pe care îi considerăm... nu prea înzestrați cu calitățile noastre, n-ați observat?! Suntem deținătorii adevărului în orice domeniu, noi știm cel mai bine cum și în ce fel ar trebui trăită viața celorlalți, după modul, evident, absolut perfect al nostru, de a ne duce viața de fiecare zi ca pe o uniformă!

  • „Sănătate să fie, că belele curg”

    Aș fi vrut să vă vorbesc despre fericire, dacă aș fi ținut minte să existe vreun proverb care să ateste, cu siguranță, existența fericirii în plan real! Ori, nu, nu este cazul, spunem că suntem fericiți și mergem ce mergem, în viață, și iar dăm de o belea....., că acestea curg, așa cum și noi le căutăm..., mai zice zice o vorbă din popor, cu lumânarea!

  • „Bine faci, bine găsești”

    Ce ți-este și cu vorbele astea înțelepte, uneori o iau înaintea celui ce ar trebui să le scoată, parcă ar fi o regulă de urmat și nu o realitate, ca legile nerespectate, se fac pentru că trebuie, cine ține cont de ele bine, cine nu...?!

  • „A băga mâna în foc pentru cineva”

    Avea mama un obicei, lua durele de pe plita sobei încinse, cu mâna goală, fără să se frigă! Eram uimită cu câtă încredere făcea asta că n-are să pățească nimic.

    La fel și cu tăciunii din vatră de care avea nevoie pentru a porni focul în vasul cu care mergea la cimitir, la tămâiat, încă de la crăpatul zorilor! Niciodată nu s-a fript! Așa și în cazul oamenilor, băga mâna în foc pentru te miri cine!