-

„La pomul lăudat să nu te duci cu sacul”

Iată prilejul de a vorbi despre laude, cine pe cine laudă, de ce laudă cineva excesiv pe altul, cum percepem laudele meritate sau nemeritate, etc. Oricum, proverbul acesta, însușit, ne poate salva de lăudăroșenie și de mulți lingușitori dacă poziția noastră socială atrage... „muștele" sau, din contră, „albinele", că nu-i tot una ce fel de om miroși că ești!

„La pomul lăudat" se duc, însă, și cei care cred că l-au apucat pe Dumnezeu de picior dacă au găsit direcția cea mai potrivită, și omul cel mai indicat care să le rezolve problemele, reale sau imaginare!

Aflăm despre un medic vestit, ne ducem la el și, după un timp, constatăm că ne-am dus degeaba fiind chiar mai bolnavi decât înainte iar sacul pe care l-am luat cu noi ca să-l încărcăm cu roadele doctorului cu pricina nu ne-a fost de nici un folos, ori pentru că n-aveam cu ce să-l umplem, ori că n-am meritat să ni se dea nimic la ce aveam pretenția că am avea nevoie!

Și, ca să fim actuali, ne ducem „la pomul lăudat" după oferte de tot felul, că ne-a spus vecinul, prietenul, omul de la magazinul în care am stat la o coadă, crezând că doar simpla noastră prezență lângă... „pomul lăudat" ne-ar umple de laudele și bunăstarea norocului care a dat peste noi!

Ne ducem la oameni vestiți, ca la pomul lăudat, la unii dintre ei nimerim bine, la alții ne pierdem timpul și... onoarea! „La pomul lăudat", trebuie să simțim, este un proverb perceput negativ că doar când ne păcălim, cu ceva, cu cineva, îl folosim! Așadar, nu te baza, dragă prietene, decât pe propriile convingeri și, astfel, "socoteala de acasă se va potrivi cu cea din târg"iar desaga ta se va umple cu ceea ce ai obținut culegând pomii pe care i-ai îngrijit și vegheat! Și, atenție,

„Lăudând pe cel te laudă, te lauzi tot pe tine."
„Lauda fără măsură dăunează cinstei."
„Lauda face mai buni pe oamenii buni si mai răi pe cei răi."

Autor: Vasilica Ghiță Ene