Până la intrarea în monahism, s-a numit Nicolae Kallivurtzis. La vârsta de 16 ani este trimis la Smirna, pentru a deprinde învățătura dascălului Ierotei. Aici a învățat latina și franceza, devenind un bun cunoscător al Sfinților Părinți.
În anul 1770, după terminarea studiilor, Nicolae se întoarce la Naxos, unde mitropolitul Antimos îl angajează secretar.
La 26 de ani, după câteva vizite în Sfântul Munte, intră în monahism, la Mănăstirea Dionisiu. După doi ani de ascultare, este tuns rasofor și primește numele de Nicodim.
Episcopul Macarie al Corintului îi va cere să corecteaze și să pregătească pentru tipar ,,Filocalia". Este tipărită în anul 1782, în Veneția.
La cerearea acestuia revizuieste și Everghetinosul și Despre Împărtășania necontenită.
Datorită dorinței de a se dărui total rugăciunii în liniște, Sfântul Nicodim Aghioritul părăsește Mănăstirea Dionisiu și se retarge într-o chilie aproape de Haries.
Dorește să între în obștea Cuviosului Paisie Velicikovski, însă, nu reușește să ajungă în Moldova din cauza unei furtuni. Înțelege din acesta întâmplare că Dumnezeu avea alt plan cu el și merge să viețuiască într-o chilie din Capsala.
De aici se retrage într-o insulă aproape pustie lângă Eubeea, în anul 1782.
Aici, Sfântul Nicodim a scris ,,Manualul sfaturilor bune".
Revine în Sfântul Munte și i se încredințează traducerea și editarea operelor complete ale Sfântului Simeon Noul Teolog.
Acesta a redactat și un ,,Îndreptar de spovedanie" și a tradus o antologie a Sfintelor Canoane. Această lucrare a fost editată prima dată la Leipzig. În limba română a apărut tradus în anul 1844 la Mănăstirea Neamț.
Sfântul Nicodim a pregătit pentru tipar scrierile complete ale Sfântului Grigorie Palama, însă lucrarea a fost distrusă la Viena, în timpul războiului.
Sfântul trecut la cele veșnice pe 14 iulie, 1809.
Sursa: crestinortodox
În Biserica romano-catolică pe data de 14 iul. - Sf. Camil de Lelli.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin!