Sosind în Palestina, la locurile Galileei, au aflat acolo cinstita haină a Născătoarei de Dumnezeu la o femeie evreică, care o ținea cu cinste, aprinzând multe lumini și făcând tămâieri.
S-au hotarat ei ca să o ia. Și mergand la Ierusalim, au făcut o raclă asemenea celei în care se află cinstitul veșmânt al Maicii lui Dumnezeu, iar când s-au întors, au pus raclă cea deșartă în locul celeilalte și pe cea cu sfântul și dumnezeiescul veșmânt, au luat-o și s-au dus.
Când au sosit la Constantinopol, au pus-o într-un metoc al lor ce se cheamă Vlaherne, încercând să ascundă comoara.
Dar văzând că nu se poate, au dat de știre împăratului, care s-a umplut de nespusa bucurie. Și a făcut o biserică la acel metoc, și a pus acolo cinstita raclă, unde acum se află.
Sfântul Voievod Ștefan cel Mare
Sfântul Ștefan cel Mare s-a născut din binecredinciosii creștini Bogdan Vodă, fiul lui Alexandru cel Bun, din neamul Musatinilor, și din Doamnă Oltea Măria, din neamul Basarabilor.
Ștefan cel Mare a fost domnitor al Moldovei între anii 1457-1504 și este cunoscut că apărător al creștinătății.
Potrivit Tradiției mergea de tânăr la cuviosul David Daniil Sihastru.
Slujirea Sfintei Biserici era o rațiune a existenței sale. Nenumărate documente ale cancelariei domnești stau mărturie peste veacuri, de exemplu în pisania bisericii mari din Mănăstirea Neamtu, din 1497, citim: ,,Doamne Hristoase, primește biserică această, pe care am zidit-o cu ajutorul Tău, întru slavă și cinstea Sfintei și slavitei Tale Înălțări de la pământ la cer, și Tu, Stăpâne, acoperă-ne cu milă Ta de acum și până în veac. Io Ștefan Voievod ".
Plină de semnificație duhovnicească este rugă Sfântului Ștefan cel Mare înfățișată pe steagul biruințelor sale cu chipul Marelui Mucenic Gheorghe ,,purtătorul de biruința" ucigând balaurul cel cu multe capete.
Sfântul Voievod Ștefan a trecut la cele veșnice în anul 1504 și a fost înmormântat la Mănăstirea Putna.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe 20 iunie 1992.
În Biserica romano-catolică pe 02 iulie - Sf. Bernardin Realino.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin!