Pretextul i-a fost oferit de pelerinajul unor tineri din Egipt și Libia, mergând mulți din multe locuri la Ierusalim, a mers și ea împreuna cu tineri desfrânaţi, care călătoreau pe mare spre Ierusalim, pentru a participa la sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci.
Ajunsă în Ierusalim, dorește să intre în Biserica Sfântului Mormânt, însă, nu a putut înainta decât până la prag. Aici a simțit cum o putere nevăzută o oprește. Încercă de mai multe ori să intre, dar fără rezultat. Este momentul când înțelege că modul ei de existență o face nevrednica de a intra în acest locaș. Se roagă Fecioarei Măria să facă posibilă intrarea să în locaș, cu promisiunea că își va schimba întru totul modul de viață. Reușește să se închine Sfintei Cruci și ia decizia să-și trăiască viața în pustia Iordanului. Cuvioasa Maria Egipteanca a stat aici 47 de ani, în post și rugăciune. Atâta s-a înălţat prin nepătimire, cât trecea şi apa Iordanului pe deasupra şi, când stătea pe pământ la rugăciune, era ridicată şi înălţată în sus.
Cu un an înainte de moartea sa, taina vieții ei a fost descoperită părintelui Zosima, care a împărtășit-o, iar după un timp s-a întors ca să o îngroape, fiind ajutat la săparea mormântului de către un leu.
În Biserica romano-catolică pe data de 01 aprilie – Sf. Hugo, episcopul.
Întru tine maica cu osârdie s-a mântuit cel după chip, ca luând crucea ai urmat lui Hristos, și lucrând ai învățat să nu se uite la trup, că este trecător. Pentru aceasta și cu îngerii împreună se bucură, cuvioasa Marie, duhul tău. Amin!