Întâmplându-se un război mare şi având loc o luptă grozavă, fericitul Nicon aducându-şi aminte de îndemnurile mamei lui şi suspinând adânc a zis: Doamne, Iisuse Hristoase, ajută-mi!
Apoi însemnându-se cu semnul cinstitei cruci s-a aruncat în vâltoarea luptei.
După război, ajunge la Cizic, unde primește botezul din mâna Arhiereului Teodosie, episcopul locului. După ce devine creștin, se retrage într-o mânăstire unde se va dărui studiului și ascezei. La trei ani de la botez, a fost hirotonit preot și apoi episcop.
După moartea mamei sale, se retrage în Sicila, unde va predica Evanghelia.
Sfântul Nicon reușește să strângă în jurul său 199 de monahi. În acea vreme începe prigoana împotriva creștinilor.
Prințul Quintianus l-a prins pe Nicon împreună cu ucenicii lui și i-a supus la mari chinuri. Cei 199 de ucenici ai Sfântului Nicon au fost cu toții omorâți prin decapitare.
Pe Sfântul Nicon l-a legat de coada unui cal căruia i-a dat drumul în galop în josul unui defileu abrupt, apoi l-au bătut cumplit și l-au jupuit de viu, dar Sfântul a supraviețuit tuturor acestor pedepse.
În urma acestor chinuri, i s-a tăiat și lui capul. Trupul său a fost descoperit în urma vindecării minunate a unui păzitor de turme. Acesta avea duh necurat și în momentul în care s-a atins de trupul sfântului, s-a tămăduit. Păzitorul a vestit minunea, iar creștinii au luat trupul sfântului Nicon și l-au îngropat cu cinste.
În Biserica romano-catolică pe data de 23 martie - Duminica a III-a din post.
Doamne Iisuse Hristoase, pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștrii. Miluiește și ne păzește pre noi. Amin!