-

Mănăstirea Radu Vodă sau „biserica tăcerii”

Scris de

I se spune astăzi „biserica tăcerii”, pentru că între zidurile ei rânduiala e să se vorbească numai în șoaptă.

Ridicată pe o „măgură”, alături de biserica Sfântului Atanase, cunoscută mai degrabă sub numele de Biserica lui Bucur - despre care se crede că ar fi fost ctitorită chiar de acel Bucur ciobanul al cărui nume îl poartă Bucureștii - Mănăstirea Radu Vodă are rădăcini ce se împletesc cu cele ale istoriei multimilenare a... Bucureștilor. Sigur, vorbim zilele acestea despre 555 de ani de atestare documentară a orașului, însă atestarea arheologică e mult mai veche. Pe dealul de la Radu Vodă arheologii au descoperit urme de locuire neîntreruptă datând din paleolitic, mai vechi de 12.000 de ani, aceasta fiind, deocamdată, cea mai veche așezare descoperită de istorici pe teritoriul țării noastre. În perioada medievală, aici a fost un schit de lemn ridicat pe vremea lui Mihnea cel Rău (1508-1509), pe tălpile căruia s-a înălțat apoi falnica mănăstire cu hramul Sfintei Troițe, de către Alexandru Mircea Voievod, strănepotul lui Vlad }epeș, pe la 1557-1577. În toamna lui 1595, trupele lui Sinan Pașa (care-și făcuseră aici cartierul general, în august-septembrie,) părăsesc orașul, nu înainte de a da foc ierbii de tun pe care o grămădiseră în sfânta biserică. Cel care avea să ia asupra sa efortuld e rectitorire a mănăstirii avea să fie Radu Vodă. Se va lucra 11 ani, între 1613 și 1624, iar doi ani mai târziu ctitorul își va afla aici locul de odihnă veșnică. Radu Vodă avea să aducă așezământului nu doar gloria nouă, ci și numele cu care va traversa veacurile…

Simona Lazăr

Foto: https://manastirearaduvoda.ro/

Articole înrudite