Săptămâna Luminată și credințele despre fiecare zi
Săptămâna care urmează după Învierea Domnului Iisus Hristos este cunoscută în popor ca fiind Săptămâna Luminată.
05 Mai 2021, 08:11
În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri și vineri sunt zile cu „harți”. De la Învierea Domnului și până la Rusalii, nu se fac metanii, doar închinăciuni.
Marți poarta numele de Marțea Albă și este zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană pasca rămasă de la Paște și vin roșu, aflăm de la Viorel Grosu - corespondent Radio Antena Satelor.
Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfântă Mercurie. Bărbații se duc să muncească la câmp, însă femeile nu au voie să muncească, deoarece, potrivit tradiției, a munci de „nunta șoarecilor” echivalează cu a aduce rozătoarele în casă și a te lipsi restul anului de bucate pe masă.
Joia din Săptămâna Luminată poartă numele de Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile și grânele. Cine muncește în această zi aduce asupra casei nenorocul, secetă și dăunătorii în livezi.
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântânița. Biserica sfințește din nou fântânile, după slujba de seară. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii.
Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră, sau Vinerea Mare, de dinaintea Paștelui. Legendele spun că Maica Domnului a construit o fântână care avea apa doar în Vinerea Scumpă, căci acea apa era dătătoare de viață.
Foto: pixabay
