Când muierea-i mută şi bărbatul surd, toate merg bine în casă

Care să le permită să se creadă că ei sunt şefii din gospodărie, fiecare în felul lui, convinşi fiind că numai tăcerea femeii în momentul în care bărbatul este leu-paraleu şi se poartă ca atare, precum şi numai surditatea bărbatului, când gura leliţei zburdă mai abitir ca meliţa, pot salva o căsnicie ameninţată de norii negrii ai neînţelegerii.

Toate acestea sunt stabilite de mult, vechimea proverbului se pierde în negura vremii şi totuşi, se pare că, majoritatea femeilor şi bărbaţilor cad în păcatul nerespectării regulei de bază din căsnicie aceea în care se spune că muierea mai trebuie să fie şi mută, din când în când, cum, la fel, şi bărbatul, puţin surd!

Acum, nu-i mai puţin adevărat că atunci când problemele, necazurile intră pe uşă, dragostea iese pe geam şi vina ce se naşte în aer începe să devină ca o minge trimisă de la unul la altul şi în final sparge totul în cale.

Este nevoie de multă educaţie la amândoi să se poată stăpâni fenomenul şi nu s-a pomenit până acum căsnicie care să nu fi trecut printr-un asemenea taifun; numai cei cu umorul la ei sau cu toţii creierii acasă reuşind să iasă onorabil din furtună. Dacă în ecuaţie mai intervin şi mai mult de doi copii problema devine greu de rezolvat; părinţii nu mai sunt căutaţi pentru sfaturi, naşii pot să se îndrăgostească de fini iar bunicii sunt prea bătrâni chiar dacă ei sunt autorii proverbului… ”când muierea-i mută şi bărbatul surd căsnicia are toate datele trebuincioase ca să reuşească!".

Sfatul nostru pentru cei care nu iubesc vorbele astea, să mediteze mai mult la instituţia familiei atunci când decid s-o înfiinţeze, nu că ar scăpa de frecuşurile vieţii în doi dar ar fi ceva mai pregătiţi să le întâmpine cu toate riscurile ce s-ar putea observa la orizont!