„Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”

Cu alte cuvinte, păcatul hoției, deosebit de incriminat de către cel care crede în Dumnezeu este, vezi Doamne, doar unul și n-are rost , în ideea că acesta va fi pedepsit de Dumnezeu, să mai fie căutat, muștruluit, de păgubaș sau păgubași.

Dintr-odată se strâng prea multe păcate în ecuația noastră pe care se pare că le va suporta păgubașul ce suduie, cu vorbe grele, blesteamă și se închină pentru pedepsirea cruntă a hoțului pe care oricum o să-l altoiască cel de sus! Ba, uite că, păgubașul își asumă multe păcate în încercarea de a-l pedepsi pe hoț, chiar îl caută pe acesta, cu legea de partea lui. Polițiști, judecători, alți păgubași, sunt antrenați în acțiunea de pedepsire care, în felul acesta fac, Doamne apără-i, păcate dorind prinderea și pedepsirea săracului hoț.

Adică, este un fel de amenințare, proverbul acesta,”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe” și acoperitor pentru hoțul ce-și vede liniștit de treabă, altfel, și ar vrea să se creadă, în continuare, că asumarea unui păcat, de către el, ar ajunge, în lumea asta de păcate, și n-ar trebui ca păgubașul, căutându-și dreptatea, să mai facă și el mai multe păcate cu ajutorul metodelor folosite. Vai, ce grijă aveți, domnule hoț, de curățenia sufletească a păgubașului, mai că îmi vine să cred și o să te invit să mai faci un păcat furând în continuare și având grijă să te jelești cu un singur păcat în fața păgubașului furios ce va comite, în felul acesta, mai multe păcate, doar să te prindă și să nu te ierte.

Proverbul există și chiar dacă a fost inventat de un hoț tot merită cunoscut, chiar cu riscul de a ne umple, noi, păgubașii de păcate. Să-i prindem, deci, pe cei cu un singur păcat, hoția! Vor fi, aceste păcate, ale noatre, mai repede iertate, multe așa cum sunt ele, de către cel de sus mâniat, suntem siguri, de ascunzișul vorbelor unui păcătos avertizat de cele zece porunci sacre, degeaba, se pare!

Un text de

Vasilica Ghiță Ene