„Năravul din fire, n-are lecuire”

Dar ce ne facem pentru că, de pildă, obiceiul rău, precum fumatul, este o alegere legală și ....”bună” pentru cei care cred în asta; este dăunător și lipsit de respect, însă, pentru că fumătorii trăiesc, uneori, fără jenă, chiar, în preajma nefumătorilor, și nu numai că trăiesc ci le și impun acestora consecințele obiceiului lor prost, năravului lor nefericit care, greu, aproape imposibil, n-are lecuire, s-a întins ca o râie la persoane de toate vârstele și. ce este mai rău, la copii! Deci, în cazul ăsta, năravul din fire, chiar n-are lecuire!

Nu este o încălcare a libertății celor pe care îi nenorocim cu..... năravul fumătorilor?! Sau, unii au prostul obicei, nărăvit, deci, de a asculta muzica lor preferată cu boxele date la maximum forțîndu-i pe cei care nu au astfel de preferințe atât de evidente și deranjante de a auzi ceea ce nu le place! Veți spune, poate, legat de proverbul acesta că, exemplele mele, de până acum, menite să ne lămurească sensul ideii, sunt insignifiante pe lângă alte năravuri ale omenirii care și dovedesc, până la urmă, că n-au lecuire.

Furtul, hoția, ridicate, uitați-vă în jur, în secolul 21, la grad de mare artă, sunt cele mai nărăvite obiceiuri; n-au leac și când ai zis că le-ai dibuit și pedepsit,.....renasc cu și mai mare virulență într-o societate care, lipsită de dragostea față de muncă, oferă condițiile cele mai bune de rezolvare a nevoilor imediate! Se fură, de la vlădică, până la opincă, se minte cu nonșalanță și lipsă de rușine, se păcălesc generații întregi, fără responsabilitate, se calcă-n picioare principii pentru care popoare întregi au vărsat sânge! De ce?! Pentru că ””năravul din fire , n-are lecuire”,..... deasemnea pentru că, ”lupu-și schimbă părul, dar năravul, ba”... și, nu în ultimul rând, neapărat,..... pentru că i-am găsit și-o scuză verbală năravului, ...”eee, ce vreți, (?), ce naște din pisică, tot șoareci mănâncă”! De înțeles, nu, și de continuat,....” că oameni suntem, de”?!

Un text de:

Vasilica Ghiță Ene