-

Cum arată radiografia stării de sănătate a românilor

Numărul mare de decese de coronavirus este pus de medici şi pe seama faptului că starea generală de sănătate a românilor nu este una foarte bună. Cât de vulnerabili sunt românii în faţa Covid-19?

În ultimele 24 de ore, la nivel naţional, au fost raportate alte 45 de decese ale unor pacienţi confirmaţi cu Covid-19. România rămâne astfel pe primul loc în UE şi pe al cincilea în lume, după Mexic, Rusia, Indonezia şi Filipine, la numărul de decese, din cauza Covid-19, în ultimele 24 de ore.
Medicii consultaţi de Europa Liberă spun că principalul motiv pentru care rata mortalităţii rămâne atât de ridicată în România este faptul că starea generală de sănătate a românilor este precară - rata mare de diabet, obezitatea, bolile cardio-vasculare, bolile pulmonare -, pe de o parte, iar pe de alta, lipsa unor programe de educaţie sanitară.
Tabloul stării de sănătate a românilor arată că cele mai multe decese în România sunt provocate de bolile cardiovasculare, iar decesele cauzate de cancer sunt în creştere.
Doar anul trecut, peste 59.000 de români au fost diagnosticaţi cu diferite tipuri de cancer, potrivit datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), furnizate la solicitarea Europei Libere. În ultimii cinci ani, de altfel, numărul românilor diagnosticaţi anual cu această afecţiune a fost în jurul cifrei de 60.000 - în 2018, fiind înregistrate 61.780 de cazuri. Printre judeţele unde medicii oncologi au raportat cele mai multe cazuri de tumori maligne sunt Iaşi, Bucureşti, Constanţa, Dolj sau Timiş.
Tot anual, mor în România, din cauza cancerului, circa 50.000 de persoane, un număr care s-a păstrat relativ constant în ultimii cinci ani, arată datele INSP solicitate de Europa Liberă.
Aproximativ jumătate din decesele înregistrate în România pot fi puse pe seama factorilor de risc comportamental, inclusiv dieta neadecvată, consumul de tutun, consumul de alcool şi activitatea fizică scăzută (62%), cifra situându-se mult peste media UE (44%), arată un raport al Comisiei Europene (CE).
Astfel, unul din cinci adulţi români fumează zilnic, ratele obezităţii la adulţi sunt printre cele mai scăzute din UE (10%), dar ratele excesului de greutate şi ale obezităţii în rândul copiilor au crescut în ultimul deceniu până la 15%. Consumul de alcool reprezintă, de asemenea, o ameninţare majoră la adresa sănătăţii publice, rata consumului episodic excesiv de alcool (35%) depăşind cu mult media UE de 20%.
De altfel, cancerul pulmonar reprezintă cea mai frecventă cauză de deces cauzat de cancer, mai ales pe fondul numărului ridicat de fumători, rata mortalităţii crescând cu aproape 14% din 2000 până în 2016, potrivit raportului european.
De asemenea, tot datele raportului CE, după vârsta de 65 de ani, se trăieşte mai mulţi ani din viaţă cu o boală cronică sau cu o dizabilitate, situaţie care plasează în acest sens România peste media UE.
„Decalajele sunt istorice şi amintesc doar câteva dintre ele: investiţiile minime făcute în infrastructura spitalicească, România având doar două spitale publice noi construite în ultimii 30 de ani, subfinanţarea şi ignorarea constantă a programelor de prevenţie şi, nu în ultimul rând, lipsa educaţiei pentru sănătate în şcoli, ceea ce duce direct la apariţia multor comportamente care nu sunt benefice sănătăţii”, a explicat, pentru Europa Liberă, Vlad Mixich, expert european în politici de sănătate.
Cheltuielile pentru sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE atât pe cap de locuitor (aproape o treime din media UE), cât şi ca procent din PIB (5% faţă de 9,8% în UE), mai notează raportul european. Sistemul de sănătate rămâne subfinanţat într-o măsură semnificativă.
În faţa luptei cu coronavirusul, medicii le-au cerut românilor să fie responsabili cu sănătatea lor şi să respecte măsurile impuse de autorităţi, de la purtatul măştii, la dezinfectare şi respectarea distanţei sociale.
Vlad Mixich crede că „întordeauna lucrurile se pot schimba”. Unul dintre lucrurile care pot fi făcute pentru a îmbunătăţi starea de sănătate a populaţiei, dar care ar fi de durată, ar fi fost construirea spitalelor regionale. „Dacă măcar una dintre nenumăratele promisiuni politice făcute din 2016 încoace că vom avea spitale publice nou construite în Romania, fie ele regionale sau municipale, ar fi fost ţinute, astăzi lucrurile ar fi stat sensibil mai bine pentru populaţia din acea regiune”.