Ordonanţa de urgenţă privind metodele de acţiune şi combatere a atacurilor venite de la urşi a fost reexaminată de Parlament.

PSD spune că a pregătit soluţiile pentru ca Ministerul Energiei să poată elabora actul normativ privind reducerea, prin plafonare, a preţurilor la carburanţi.

Un monument dedicat militarilor români care au murit în Primul Război Mondial pe teritoriul Italiei a fost inaugurat în cimitirul militar din Bolzano.

Ziua de 20 iunie este consacrată în fiecare an conştientizării dramelor prin care trec zeci de milioane de oameni din lume, strămutaţi sau nevoiţi să-şi părăsească ţările de origine.

Ciucă le-a cerut miniştrilor să accelereze ritmul pentru implementarea reformelor din PNRR.

România a dat dovadă de solidaritate faţă de refugiaţii ucraineni şi va continua să le asigure condiţii pentru integrarea socială şi economică în ţara noastră, a afirmat prim-ministrul Nicolae Ciucă, luni, într-un mesaj transmis cu prilejul Zilei Mondiale a Refugiatului.

Preşedintele Klaus Iohannis salută recomandarea Comisiei Europene privind acordarea statutului de candidat la Uniunea Europeană pentru Ucraina şi Republica Moldova şi apreciază că acest lucru reprezintă 'un binemeritat pas înainte' pentru cetăţenii celor două state.

Guvernul României este pregătit să sprijine parcursul european al Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei, a afirmat, vineri, premierul Nicolae Ciucă, după ce, în aceeaşi zi, Comisia Europeană a transmis un mesaj pozitiv cu privire la statutul de candidat la UE şi perspectiva de membru în cazul celor trei state.

România va putea renunţa la importul gaze naturale dacă va finaliza toate proiectele în domeniu, derulate atât la Marea Neagră, cât şi pe uscat.

Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a participat ieri la Reuniunea Grupului consultativ în domeniul apărării privind Ucraina.

Preşedintele Klaus Iohannis a ajuns, joi, la Gara din Kiev, a informat Administraţia Prezidenţială.

Declaraţii de presă comune ale preşedinţilor României şi Franţei, Klaus Iohannis şi Emmanuel Macron.
Klaus Iohannis: Bună ziua! Sunt deosebit de bucuros să îl am astăzi ca oaspete pe preşedintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron. Vizita dumneavoastră, domnule preşedinte, şi consultările substanţiale pe care tocmai le- am încheiat sunt o nouă dovadă a relaţiei bilaterale excelente de parteneriat strategic autentic dintre ţările noastre. Bine ai venit, dragă Emmanuel! Inclusiv pe fondul crizei generate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse în Ucraina, cooperarea a noastră pe linie de securitate a cunoscut în ultima perioadă o intensificare deosebită şi pot să spun foarte binevenită. Vă mulţumesc şi cu acest prilej pentru prezenţa militarilor francezi în România şi pentru asumarea de către Franţa a calităţii de lider al Grupului de Luptă NATO din ţara noastră, a cărui operaţionalizare cât mai rapidă reprezintă o prioritate de prim rang. De altfel, un loc aparte în discuţiile noastre l-a avut pregătirea summitului NATO de la Madrid, care va adopta decizii esenţiale pentru viitorul Alianţei şi pentru securitatea noastră comună. Astfel, am discutat cu prioritate despre necesitatea consolidării posturii de descurajare şi apărare pe flancul estic, mai ales, sigur, la Marea Neagră, despre noul concept strategic, despre susţinerea partenerilor Alianţei şi perspectivele aderării Suediei şi Finlandei. Evident, am discutat cu preşedintele Macron despre preocuparea noastră faţă de continua deteriorare a situaţiei umanitare din Ucraina. Am prezentat măsurile luate de România pentru refugiaţii ucraineni care vin în România, precum şi sprijinul pe care îl acordăm Ucrainei, inclusiv prin hub-ul de la Suceava, pe care şi Franţa l-a utilizat în mod intensiv. O altă temă de interes comun prioritar pentru România şi Franţa, pe care am abordat-o în cadrul discuţiilor, a fost asigurarea securităţii alimentare la nivel global, care este profund afectată de blocada impusă abuziv de Rusia, porturilor ucrainene, ceea ce împiedică cerealele din această ţară să ajungă în multe state din diverse regiuni ale lumii. România depune eforturi susţinute, multidimensionale, în sprijinul Ucrainei, prin oferirea de rute pentru exportul de cereale, inclusiv prin Portul Constanţa, de la Marea Neagră, şi prin porturile româneşti de la Dunăre. Autorităţile noastre caută soluţii integrate pentru a face acest tranzit cât mai eficient, inclusiv cu sprijinul partenerilor noştri externi. Am stabilit, astfel, împreună cu domnul preşedinte, să cooperăm pentru realizarea acestui obiectiv. De asemenea, am discutat şi despre sprijinul substanţial pe care România şi Franţa îl acordă Republicii Moldova. Mă bucur că după vizita de acum în România domnul preşedinte va ajunge astăzi la Chişinău şi, în acest context, am discutat despre cum putem ajuta Republica Moldova să facă faţă multelor provocări cu care se confruntă ca urmare a crizei de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. O importantă iniţiativă în acest scop o reprezintă platforma de sprijin pentru Republica Moldova, pe care România, Franţa şi Germania au lansat-o la Berlin, în aprilie, şi am abordat pregătirile pentru conferinţa de 'follow-up' acest subiect, pe care România o va găzdui în această vară.
În planul cooperării europene, am salutat rezultatele preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene, din acest semestru, într-un context european securitar, economic şi social dificil. Am abortat şi tema securităţii energetice, inclusiv din perspectiva evoluţiilor din Ucraina şi a deciziilor strategice ale Uniunii Europene, de eliminare a dependenţelor noastre de Federaţia Rusă. Am subliniat că România este pregătită să îşi asume un rol activ în atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii şi va depune toate eforturile pentru a asigura rezilienţa sectorului energetic pe termen lung. Am avut o discuţie cuprinzătoare cu preşedintele Macron şi cu privire la perspectivele extinderii spaţiului Schengen, şi am explicat aşteptarea legitimă a României cu privire la aderare. Am subliniat că extinderea spaţiului Schengen va contribui la consolidarea securităţii şi rezilienţei Uniunii în ansamblul său, şi la întărirea competitivităţii pieţei unice, în beneficiul cetăţenilor europeni.

Klaus Iohannis: Am exprimat încrederea că vom putea conta pe sprijinul Franţei, pentru deblocarea procesului de aderare a ţării noastre la Schengen. În legătură cu recentele cereri de aderare la Uniunea Europeană ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, am subliniat sprijinul nostru puternic pentru integrarea europeană a acestor state. În viziunea României, cei trei aspiranţi trebuie să beneficieze de cadrul optim de derulare a proceselor de reformă şi de o abordare unitară, în conformitate cu propriile merite şi cu progresele înregistrate în procesele de reformă. Am susţinut importanţa unui semnal politic clar, privind hotărârea Uniunii Europene de a se angaja cu partenerii pe un traseu ambiţios proeuropean, care să fie adoptat la Consiliul European din această lună, din iunie. Cu privire la Balcanii de Vest, am reafirmat sprijinul României pentru adoptarea cât mai curând a deciziei de lansare a negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord. În încheiere, doresc să îi mulţumesc domnului preşedinte pentru vizită şi pentru cadrul deschis în care am discutat. Am convingerea că dialogul nostru dens şi eficient va continua, astfel încât să reuşim împreună să contribuim în mod substanţial la gestionarea crizelor multiple cu care ne confruntăm şi să identificăm soluţii menite să protejeze şi să consolideze siguranţa şi bunăstarea cetăţenilor noştri. Vă mulţumesc!
Emmanuel Macron: Vă mulţumesc pentru primire. Sunt deosebit de fericit să mă aflu alături de dumneavoastră astăzi. În plus, sunt fericit să mă aflu pe Baza Mihail Kogălniceanu, astăzi, la invitaţia domnului preşedinte Klaus Iohannis, pentru această vizită făcută armatelor. Această deplasare intervine într-un context grav, pe care îl cunoaştem cu toţii. Războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei, care se desfăşoară aproape de aici. Foarte aproape de aici. Am putut ieri seară să-i întâlnesc pe soldaţii francezi care participă, începând cu data de 26 februarie, la reasigurarea României. Am hotărât această desfăşurare în data de 19 ianuarie, pentru a aduce mărturie deplina solidaritate a Franţei faţă de aliaţii săi europeni, în faţa ameninţărilor privind securitatea noastră comună. Şi mulţumesc României că a acceptat ca Franţa să-şi asume responsabilitatea de naţiune-cadru a NATO pe teritoriul său! Este un semn de încredere, care reflectă că avem un parteneriat strategic solid.

Emmanuel Macron: Doresc, de asemenea, să mulţumesc armatelor noastre, care s-au desfăşurat...