Să înțelegem agricultura, prin elementele ei de inovare, de-a lungul timpului

Agricultura cuprinde o gamă largă de activități, de la agricultura tradițională de subzistență la practicile agricole moderne, avansate din punct de vedere tehnologic, care hrănesc miliarde de oameni din întreaga lume.

Este agricultura același lucru cu agricultura?

Agricultura și agricultura sunt adesea folosite în mod interschimbabil, dar au sensuri distincte care evidențiază aspecte diferite ale procesului de producție alimentară. Mai precis, agricultura este un termen larg care cuprinde toate activitățile de cultivare a plantelor și de creștere a animalelor. Acesta include nu numai cultivarea plantelor și creșterea animalelor, ci și alte aspecte precum horticultura, agroforesteria, acvacultura, agrotehnologia etc. În esență, agricultura reprezintă întregul sistem de producție și aprovizionare care furnizează alimente și materii prime pentru uzul uman. Pe de altă parte, agricultura se referă mai precis la practica efectivă de cultivare a culturilor și de creștere a animalelor. Este un subset al agriculturii care implică operațiunile zilnice de gestionare a câmpurilor, a animalelor și a resurselor. Agricultura include cultivarea plantelor și creșterea animalelor (pentru carne și produse lactate). Agricultura se ocupă în primul rând de partea de producție a agriculturii. Ea se ocupă de aspectele practice ale exploatării terenurilor sau ale gestionării turmelor de animale.

Diferite tipuri de agricultură

Agricultura este diversă, cu diferite tipuri practicate în funcție de regiune, climă și resursele disponibile. Unele dintre principalele tipuri includ:

Agricultura de subzistență: Aceasta este cea mai elementară formă de agricultură, în care agricultorii cultivă alimente în primul rând pentru a-și hrăni familiile, cu un surplus mic sau inexistent pentru comerț și profit. Aceasta este frecventă în zonele rurale ale țărilor în curs de dezvoltare.

Agricultura comercială: Spre deosebire de agricultura de subzistență, agricultura comercială presupune producția pe scară largă de culturi și animale pentru vânzarea pe piață. Este puternic mecanizată și include practici precum monocultura și agricultura intensivă.

Agricultura industrială: Acest tip de agricultură se concentrează pe producția în masă de produse alimentare utilizând tehnologii avansate, îngrășăminte sintetice, pesticide și organisme modificate genetic (OMG). Aceasta este comună în țările dezvoltate și este adesea criticată pentru impactul său asupra mediului.

Agricultura urbană: Agricultura urbană, definită ca activitatea de producție de alimente în interiorul sau în jurul limitelor unei zone urbane, ar putea crește producția de alimente prin utilizarea terenurilor deja disponibile. Este, de asemenea, o modalitate de a aproviziona piețele urbane cu alimente proaspete, având un impact negativ redus sau inexistent asupra mediului.

Agricultura durabilă (inclusiv agricultura conservativă, regenerativă, sintropică și climaterică etc.): Agricultura durabilă cuprinde o serie de practici care vor permite cultivarea terenurilor pe termen lung și producția stabilă de alimente fără a provoca daune semnificative și ireversibile ecosistemului. Atunci când definim agricultura durabilă ca sistem, trebuie să luăm în considerare ambele fețe ale monedei: durabilitatea mediului și durabilitatea socioeconomică (rentabilitate și echitate).

Agricultura ecologică: Agricultura ecologică evită utilizarea substanțelor chimice sintetice și a OMG-urilor, concentrându-se pe procese naturale și practici durabile. Scopul acesteia este de a produce alimente într-un mod care să respecte mediul și să țină cont de sănătate.

Agroforesteria: Această practică combină agricultura cu silvicultura, integrând copacii și arbuștii în sistemele de cultură și de creștere a animalelor. Aceasta promovează biodiversitatea și sporește durabilitatea peisajelor agricole.

Acvacultură și Aquaponics: Cunoscută și sub denumirea de piscicultură, acvacultura presupune reproducerea, creșterea și recoltarea peștilor, crustaceelor și plantelor acvatice. Este unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creștere din agricultură, răspunzând cererii tot mai mari de fructe de mare. Aquaponics se referă la producția combinată de pește (acvacultură) și plante (hidroponie) în apă recirculată. Aceasta oferă creșterea durabilă necesară pentru piscicultură și horticultură. Acest concept vizează stabilirea unei legături reciproc avantajoase între pești și plante în cadrul unui sistem cu circuit închis. Peștii contribuie cu nutrienți esențiali la creșterea plantelor, în timp ce plantele lucrează cu sârguință pentru a filtra și purifica apa pentru pești.

Agricultura inteligentă și de precizie: Această practică agricolă modernă utilizează tehnologii precum GPS, senzori și analiza datelor pentru a optimiza gestionarea la nivel de câmp în ceea ce privește culturile agricole. Aceasta contribuie la creșterea eficienței și productivității, reducând în același timp impactul asupra mediului.

Importanța agriculturii - De ce este importantă agricultura?

Agricultura este esențială din mai multe motive:

Securitatea alimentară: Cel mai direct beneficiu al agriculturii este producția de alimente. Agricultura asigură marea majoritate a aprovizionării cu alimente a lumii, inclusiv alimente de bază precum orezul, grâul, cartofii și porumbul, care sunt esențiale pentru hrănirea populației mondiale. Pe lângă asigurarea unei cantități suficiente de alimente pentru populația mondială, agricultura modernă se concentrează pe creșterea valorii nutritive, siguranța și accesibilitatea alimentelor.

Contribuția economică: Agricultura este un motor economic esențial, în special în țările în curs de dezvoltare, unde contribuie semnificativ la PIB și la ocuparea forței de muncă. Mai precis, agricultura este, de asemenea, esențială pentru creșterea economică, reprezentând 4% din produsul intern brut (PIB) mondial, iar în unele țări mai puțin dezvoltate, poate reprezenta peste 25% din PIB. În plus, aproximativ un sfert din forța de muncă mondială lucrează în agricultură. Agricultura rămâne un mare angajator în UE; 8,7 milioane de persoane lucrau în agricultură în 2020. Sectorul agricol din India avea aproape 148 de milioane de angajați în anul financiar 2023. Acesta susține, de asemenea, industrii precum prelucrarea alimentelor, textilele și biocombustibilii. În ultimele câteva decenii, fenomenul globalizării a avut un efect direct asupra lanțului de aprovizionare cu alimente. Multe țări au devenit exportatori puternici de produse agricole, sporindu-și veniturile. Cu toate acestea, multe alte țări nu au reușit să devină autosuficiente și să își hrănească populația, sporindu-și dependența de alte națiuni. În același timp, lanțul global de aprovizionare poate fi afectat de evenimente precum pandemiile globale, războaiele și crizele economice.

Efectul asupra mediului: Agricultura poate susține supraviețuirea omului pe această planetă, dar, dacă este practicată în mod iresponsabil, s-a dovedit a fi una dintre principalele surse de poluare a mediului și de suprautilizare a resurselor (de exemplu, apa), ducând la despăduriri, degradarea solului și lipsa apei. Cu toate acestea, cele mai bune (și durabile) practici agricole pot spori biodiversitatea, pot menține ecosistemele și pot gestiona în mod durabil resurse precum apa și solul.

Semnificația culturală: Practicile agricole sunt adânc înrădăcinate în tradițiile culturale din întreaga lume. Festivalurile, ritualurile și chiar dietele sunt adesea axate pe ciclurile agricole.