Organizaţia pentru protecţia consumatorilor „Which?” a intervievat 7.855 de persoane şi le-a cerut să dea exemple de astfel de trucuri, întâlnite în magazine. Ulterior, a întocmit o listă cu produse pe care comercianţii le prezintă astfel pentru a ne tenta să cumpărăm mărfuri pe care altfel nu le-am fi ales.
Pentru că reţeta se aplică şi la noi, fiind vorba de lanţuri internaţionale, iată de ce ar trebui să ne ferim atunci când vrem să facem economie:
Păcăleala vizuală
Multe magazine cu discount au devenit foarte populare după ce au adus pe rafturi o serie de produse alimentare care copiază reţete originale, ambalate similar cu cele ale mărcilor originale. Unul din patru consumatori spune că la prima vedere nu-şi poate da seama de diferenţe, pentru că ambalajele sunt aproape identice.
„Light”
Produsele „light” sunt preferate de toată lumea, în ideea că sunt mai sănătoase. Multe dintre ele sunt însă departe de a fi ceea ce pretind. Analizele au arătat că de obicei, acestea conţin o concentraţie mai mare de zahăr chiar decât cele standard.
Doza zilnică recomandată
Mulţi oameni s-au obişnuit deja să verifice cantitatea de sare, zahăr şi grăsimi înscrisă pe ambalajele produselor, dar multe dintre aceste valori sunt adesea raportate la cantităţi foarte mici, dând impresia că alimentul este se află la limita inferioară a dozelor zilnice recomandate.
Seturile cadou
Supermarketurile sunt pline de seturi cadou, promovate ca produse mai economice. Am început să bănuim şi noi că nu este aşa, dar analizele de pe piaţă au confirmat: seturile nu sunt mai ieftine decât valoarea individuală adunată a pieselor conţinute. Dimpotrivă, acestora li se adaugă preţul ambalajului.
Fructe sau legume ambalate
Deşi uneori suntem tentaţi să cumpărăm fructe şi legume ambalate în tăviţe de 2-3 bucăţi pentru a nu mai aştepta la coada de la cântar, preţul acestora este mult mai mare (aproape dublu) comparativ cu al celor vândute vrac. Iar pentru a nu atrage atenţia asupra acestui lucru, magazinele nu afişează pe etichete preţul per kilogram.
Ingrediente inexistente
Există băuturi tip smoothie sau iaurturi în a căror denumire apar fructe exotice scumpe, când în realitate acestea conţin mere sau alte fructe mai ieftine. Comercianţii se disculpă spunând că denumirea este dată în funcţie de gustul care predomină (obţinut artificial, de altfel) şi nu în funcţie de ingredientele folosite.
Pachete pline cu aer
Majoritatea alimentelor de tip snack: chipsuri, pufuleţi, biscuiţi, napolitane sunt de cele mai multe ori ambalate în pungi voluminoase, care conţin doar o treime din cantitatea de produs la care ne-am fi aşteptat.