România va rămâne fără gaze peste 14 ani, dacă nu vor fi extrase zăcămintele din Marea Neagră

„Pentru a evita creşterea semnificativă a dependenţei de importuri, chiar dacă acestea vor fi disponibile din surse şi prin rute alternative, este necesară dezvoltarea zăcămintelor offshore descoperite în ultimii ani în Marea Neagră. Aceasta este o condiţie sine-qua-non pentru a putea miza pe gazul natural în mixul energiei electrice”, potrivit Strategiei Energetice a României 2018 - 2030, cu perspectiva anului 2050, publicate joi pe site-ul Ministerului Energiei.

Datele furnizate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, inserate în proiect, arată că rezervele de gaze ale ţării, fără cele din Marea Neagră, sunt de 153 de miliarde de metri cubi, care, la o producţie anuală de 10,5 miliarde de metri cubi, ar fi suficiente pentru 14,6 ani.

Producţia de gaze din Marea Neagră va atinge punctul maxim în anul 2025: „Producţia de gaz natural va scădea, după ce atinge un nou vârf de 132 TWh în 2025, ca urmare a producţiei din Marea Neagră, la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh în 2050”.

Exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră va avea o contribuţie majoră la asigurarea securităţii energetice a României. Nivelurile cantitative cumulate din producţia convenţională onshore şi offshore pot avea potenţialul de a fi excedentare faţă de nivelul estimat în prezent al cererii de pe piaţa internă, relativ liniar.

România îşi propune creşterea consumului de gaze naturale în industria internă şi exportul unor produse finite care utilizează ca materie primă şi gazele naturale, au mai arătat autorii proiectului.

„În locul capacităţilor vechi care vor fi retrase în rezervă sau dezafectate în viitorul apropiat, sunt necesare investiţii în noi capacităţi, o parte fiind destinate funcţionării în cogenerare în localităţile cu sistem de încălzire centralizată (SACET) funcţional: Bucureşti, Constanţa, Galaţi şi altele. Este cuprinsă aici şi înlocuirea capacităţilor de la Iernut. Costul investiţiei este relativ redus, sub 1.000 euro/kW putere instalată, astfel încât se poate asigura finanţarea chiar în condiţii de cost ridicat al capitalului, iar turbinele sunt eficiente şi flexibile, cu costuri de mentenanţă relativ reduse”, spune documentul citat.

Proiectul Strategiei Energetice a României 2018 - 2030, cu perspectiva anului 2050, a fost lansat joi în dezbatere publică. După această etapă, va fi elaborat un document final al strategiei, pentru care este nevoie de avizul de mediu, au precizat reprezentanţii Ministerului Energiei.

Documentul va fi apoi aprobat prin Hotărâre de Guvern, potrivit Legii 123/2012, legea-cadru a sectorului energetic.

Sursa: Agerpres

Citește și Sfatul medicului, în caz de infecție cu pesta porcină