-

Investiţiile imobiliare continuă trendul ascendent

Experţii se aştepteaptă ca 2019 să fie un alt an puternic pentru investiţiile imobiliare în Europa, conform unui raport realizat de o companie de consultanţă imobiliară.

Extinderile puternice ale chiriaşilor, ratele scăzute de neocupare şi numărul redus de proiecte imobiliare noi au susţinut o schimbare treptată a condiţiilor pieţei în favoarea proprietarilor, ceea ce a condus la o creştere a chiriilor şi stabilitate în majoritatea pieţelor europene în 2018, potrivit raportului companiei de consultanţă imobiliară Colliers International.

Astfel, cu toate că randamentele au atins cel mai bun nivel al acestui ciclu, situaţia va continua şi în 2019.

Specialiştii se aşteaptă ca 2018 să fie un alt an puternic pentru investiţiile imobiliare în Europa. La scară globală, tranzacţiile investiţionale până în acest moment dovedesc o continuare a tendinţei întâlnite la sfârşitul anului 2017.

Potrivit datelor Colliers, volumul investiţiilor pentru regiunea Asia-Pacific poate ajunge la 808 miliarde dolari până la sfârşitul lui 2018 (cu 13% mai mult decât anul trecut).

Între timp, regiunea EMEA a înregistrat scăderi de 10% ale volumelor de investiţii faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, deşi acest fapt reprezintă o îmbunătăţire a rezultatelor mult mai slabe din trimestrul I, când scăderea era de aproape 30% faţă de anul precedent. Volumele de investiţii din America de Nord şi America de Sud rămân similare cu anul trecut.

Studiul arată o poziţie mai echilibrată între capitalul transfrontalier şi cel intern, fiecare reprezentând 50% din activitatea investiţională de la începutul anului până în prezent.

Cu toate acestea, specialiştii observă o creştere rapidă a cotei de piaţă a capitalului asiatic - de la mai puţin de 5% până la peste 15% astăzi.

Studiul evidenţiază o creştere semnificativă a investiţiilor în sectorul rezidenţial, acesta ocupând în prezent 16% din totalul activităţii din ultimele 18 luni, comparativ cu doar 6% în urmă cu 10 ani.

Între timp, investiţiile în zona industrială au crescut cu trei procente. La polul opus, investiţiile în segmentul de retail şi cel de birouri au înregistrat un declin în ultimii 10 ani de 5, respectiv 6 puncte procentuale, în timp ce ponderea investiţiilor din sectorul hotelier a rămas neschimbată.

Sursa: rador

Articole înrudite

  • Salariul minim brut garantat în plată pentru anul viitor va fi majorat în funcţie de evoluţia economiei

    Salariul minim brut garantat în plată pentru anul viitor va fi majorat în funcţie de evoluţia economiei, a declarat premierul Ludovic Orban.

  • România, printre ţările UE cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei

    Rata anuală a inflaţiei în zona euro a rămas stabilă la minus 0,3% în luna octombrie 2020, în timp ce în Uniunea Europeană a rămas stabilă la 0,3%, ţările membre cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei fiind Polonia, Ungaria, Cehia şi România, arată datele Eurostat.

  • România, printre statele UE unde industria este cea mai semnificativă activitate economică

    Industria a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, reprezentând 19,7% din valoarea totală brută adăugată.

    Statele cu cel mai ridicat procent au fost: Irlanda (35%), Cehia (29,2%), Slovenia (27%), Polonia (24,7%), Slovacia (24,5%), Germania (24,3%) şi România (24,1%), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

    Celelalte activităţi economice importante din UE au fost anul trecut 'comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare' (19,7% în UE, 20,1% în România), urmate de 'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' (18,7% în UE, 15% în România), 'Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice' (11,4% în UE, 8,7% în România), 'Activităţi imobiliare' (10,8% în UE, 8% în România), 'Construcţii' (5,3% în UE, 7,1% în România), 'Agricultură, silvicultură şi pescuit' (1,6% în UE, 4,5% în România), 'Informaţii şi comunicaţii' (5,4% în UE, 6,1% în România), 'Finanţe şi asigurări' (4,7% în UE, 2,7% în România), 'Artă şi activităţi de recreere' (3,4% în UE, 3,7% în România).

    Deşi 'Industria' a continuat să reprezinte anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, în ultimele două decenii s-a înregistrat un declin semnificativ (de la 22,6% în 1999 la 19,7% în 2019; minus 2,9 puncte procentuale).

    De asemenea, în ultimele două decenii s-a înregistrat o scădere importantă şi în 'Agricultură, silvicultură şi pescuit' (minus 0,7 pp), 'Finanţe şi asigurări' (minus 0,4 pp), 'Construcţii' (minus 0,3 pp), 'Artă şi activităţi de recreere' (minus 0,2 pp) şi s-a menţinut stabil sectorul 'comerţ en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare'.

    În schimb, s-au înregistrat creşteri pe segmentele 'Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice' (de la 9,4% în 1999 la 11,4% în 2019, două pp), 'Activităţi imobiliare' (de la 9,6% în 1999 la 10,8% în 2019, 1,2 pp), 'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' (0,7 pp) 'Informaţii şi comunicaţii' (0,6 pp).

    În 13 state membre ale UE, 'Comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare' au reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată. Cel mai ridicat procent s-a înregistrat în Lituania (31,4% din total valoarea totală brută adăugată), Grecia (27,6%), Polonia (26%), Cipru (25,3%), Letonia (24,8%) şi Portugalia (24,5%).

    'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' a fost principala activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată în cinci state membre UE: Franţa (21,9%), Belgia şi Suedia (ambele cu 21,3%), Olanda (21,1%) şi Danemarca (20,8%).

    De asemenea, Luxemburg a fost singurul stat membru unde sectorul 'Finanţe şi asigurări' a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică, generând 26,8% din valoarea totală brută adăugată.

    Sursa: agerpres

    Foto: pixabay

  • Salariul mediu net a scăzut. În ce domenii se câștigă cel mai bine

    Salariul mediu brut a scăzut cu 2,4% în luna august, față de perioada anterioară, respectiv de 131 de lei, ajungând la 5.337 de lei. Salariul mediu net a scăzut cu 2,9%, respectiv cu 97 de lei, situându-se la 3.275 de lei, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

  • Microgranturi de 2.000 de euro pentru firmele mici

    Au început înscrierile pentru accesarea de microgranturi din fonduri externe nerambursabile, formularul electronic de înscriere fiind activ pe platforma IMM Recover.