-

Evoluţia relativ stabilă a leului a contribuit la ţinerea sub control a preţurilor de consum

Banca Naţională a României a păstrat la 3,5% prognoza de inflaţie, pentru finalul acestui an, şi a majorat uşor prognoza pentru anul viitor - a anunţat guvernatorul instituţiei, Mugur Isărescu.

El a mai spus că evoluţia relativ stabilă a leului pe parcursul acestui an a contribuit la ţinerea sub control a dinamicii preţurilor de consum.

„În ceea ce priveşte cursul de schimb, observăm o remarcabilă stabilitate a acestuia. Este adevărat, uşor în conflict cu declaraţiile noastre de anul trecut că vom lăsa mai multă flexibilitate în domeniul cursului, dar acest lucru ne-a ajutat într-o perioadă de mari turbulenţe, şi interne, şi internaţionale, cu acele majorări semnificative la preţurile combustibililor şi la preţurile administrate.

Cred că această stabilitate relativă a cursului după uşoara depreciere din vara şi toamna anului precedent a temperat şi mişcările de preţ”.

Prognoza în scădere în ceea ce priveşte inflaţia nu se corelează însă neapărat cu o scădere a preţurilor pentru mărfurile de la raft - a explicat analistul economic Cornel Cojocaru. El a atras atenţia că factori globali, precum preţul petrolului şi al grânelor sau relaţiile comerciale dintre marile puteri economice pot determina creşterea preţurilor, anul viitor.

„Pe de o parte, riscuri externe care ţin în principal de preţul ţiţeiului, şi aici avem în vedere în special calmul în zona arabă, de asemenea, incertitudini în evoluţia economică globală, rezultate pe de o parte din modul în care se va încheia negocierea dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie privind Brexitul, apoi evoluţia disputelor comerciale dintre China şi Statele Unite ale Americii, şi nu în ultimul rând de viteza de creştere a economiilor americană şi a UE.

Un factor particular îl poate induce chiar şi producţia mai mică la porumb şi grâu pe piaţa europeană,care duce la creşteri de preţuri, evident, care se vor reflecta şi în ţara noastră, care anul ăsta a avut o recoltă foarte bună de porumb şi grâu”.

Sursa: rador

Articole înrudite

  • Salariul minim brut garantat în plată pentru anul viitor va fi majorat în funcţie de evoluţia economiei

    Salariul minim brut garantat în plată pentru anul viitor va fi majorat în funcţie de evoluţia economiei, a declarat premierul Ludovic Orban.

  • România, printre ţările UE cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei

    Rata anuală a inflaţiei în zona euro a rămas stabilă la minus 0,3% în luna octombrie 2020, în timp ce în Uniunea Europeană a rămas stabilă la 0,3%, ţările membre cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei fiind Polonia, Ungaria, Cehia şi România, arată datele Eurostat.

  • România, printre statele UE unde industria este cea mai semnificativă activitate economică

    Industria a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, reprezentând 19,7% din valoarea totală brută adăugată.

    Statele cu cel mai ridicat procent au fost: Irlanda (35%), Cehia (29,2%), Slovenia (27%), Polonia (24,7%), Slovacia (24,5%), Germania (24,3%) şi România (24,1%), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

    Celelalte activităţi economice importante din UE au fost anul trecut 'comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare' (19,7% în UE, 20,1% în România), urmate de 'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' (18,7% în UE, 15% în România), 'Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice' (11,4% în UE, 8,7% în România), 'Activităţi imobiliare' (10,8% în UE, 8% în România), 'Construcţii' (5,3% în UE, 7,1% în România), 'Agricultură, silvicultură şi pescuit' (1,6% în UE, 4,5% în România), 'Informaţii şi comunicaţii' (5,4% în UE, 6,1% în România), 'Finanţe şi asigurări' (4,7% în UE, 2,7% în România), 'Artă şi activităţi de recreere' (3,4% în UE, 3,7% în România).

    Deşi 'Industria' a continuat să reprezinte anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, în ultimele două decenii s-a înregistrat un declin semnificativ (de la 22,6% în 1999 la 19,7% în 2019; minus 2,9 puncte procentuale).

    De asemenea, în ultimele două decenii s-a înregistrat o scădere importantă şi în 'Agricultură, silvicultură şi pescuit' (minus 0,7 pp), 'Finanţe şi asigurări' (minus 0,4 pp), 'Construcţii' (minus 0,3 pp), 'Artă şi activităţi de recreere' (minus 0,2 pp) şi s-a menţinut stabil sectorul 'comerţ en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare'.

    În schimb, s-au înregistrat creşteri pe segmentele 'Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice' (de la 9,4% în 1999 la 11,4% în 2019, două pp), 'Activităţi imobiliare' (de la 9,6% în 1999 la 10,8% în 2019, 1,2 pp), 'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' (0,7 pp) 'Informaţii şi comunicaţii' (0,6 pp).

    În 13 state membre ale UE, 'Comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare' au reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată. Cel mai ridicat procent s-a înregistrat în Lituania (31,4% din total valoarea totală brută adăugată), Grecia (27,6%), Polonia (26%), Cipru (25,3%), Letonia (24,8%) şi Portugalia (24,5%).

    'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' a fost principala activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată în cinci state membre UE: Franţa (21,9%), Belgia şi Suedia (ambele cu 21,3%), Olanda (21,1%) şi Danemarca (20,8%).

    De asemenea, Luxemburg a fost singurul stat membru unde sectorul 'Finanţe şi asigurări' a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică, generând 26,8% din valoarea totală brută adăugată.

    Sursa: agerpres

    Foto: pixabay

  • Salariul mediu net a scăzut. În ce domenii se câștigă cel mai bine

    Salariul mediu brut a scăzut cu 2,4% în luna august, față de perioada anterioară, respectiv de 131 de lei, ajungând la 5.337 de lei. Salariul mediu net a scăzut cu 2,9%, respectiv cu 97 de lei, situându-se la 3.275 de lei, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

  • Microgranturi de 2.000 de euro pentru firmele mici

    Au început înscrierile pentru accesarea de microgranturi din fonduri externe nerambursabile, formularul electronic de înscriere fiind activ pe platforma IMM Recover.