-

România, printre ţările UE cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a rămas stabilă la minus 0,3% în luna octombrie 2020, în timp ce în Uniunea Europeană a rămas stabilă la 0,3%, ţările membre cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei fiind Polonia, Ungaria, Cehia şi România, arată datele Eurostat.

Comparativ cu situaţia din luna septembrie, rata anuală a inflaţiei în luna octombrie a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă în două ţări şi a crescut în 10 state membre.

În România, rata anuală a inflaţiei a scăzut până la 1,8% în luna octombrie, de la 2,1% în septembrie.

Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE au fost înregistrate, luna trecută, în Polonia (3,8%), Ungaria (3%), Cehia (2,9%) şi România (1,8%).

La polul opus sunt unele state membre UE unde rata anuală a inflaţiei este negativă: Grecia (minus 2,%), Estonia (minus 1,7%) şi Irlanda (minus 1,5%).

În zona euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor l-au avut preţurile la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări (care au crescut cu 0,38 puncte procentuale).

În schimb, scăderea preţurilor la energie a şters 0,81 puncte procentuale din avansul inflaţiei, în luna octombrie.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a coborât la 2,2% în luna octombrie a acestui an, de la 2,5% în septembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,34%, serviciile cu 2,85%, iar mărfurile nealimentare cu 0,60%.

'Preţurile de consum în luna octombrie 2020, comparativ cu luna octombrie 2019, au crescut cu 2,2%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,8%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2019 - octombrie 2020) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2018 - octombrie 2019), calculată pe baza IPC, este 2,9%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,7%', se arată în comunicatul INS.

Banca Naţională a României (BNR) estimează o inflaţie de 2,1% la sfârşitul acestui an, în scădere cu 0,6 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară, şi de 2% în trimestrul III din 2022, potrivit celui mai recent Raport asupra inflaţiei

Sursa: agerpres

Foto: pixabay

Articole înrudite

  • România, printre ţările UE cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei şi în luna decembrie

    Rata anuală a inflaţiei în zona euro a rămas stabilă la minus 0,3% în decembrie, în timp ce în Uniunea Europeană a urcat de la 0,2% la 0,3%, ţările membre cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei fiind, la fel ca şi în octombrie şi noiembrie, Polonia, Ungaria, Cehia şi România, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

  • Sondaj: Românii au început noul an cu o stare de pesimism în legătură cu situația generală din țară

    Românii au început noul an cu o stare de pesimism în legătură cu situația generală din țară, arată un sondaj realizat de Institutul Român de Evaluare și Strategie (n.r. IRES).

  • Rata șomajului la nivel național a scăzut la 5,1%

    Rata șomajului la nivel național a scăzut la 5,1%, potrivit datelor din luna noiembrie, publicate vineri de Institutul Național de Statistică.

  • Salariul minim brut garantat în plată pentru anul viitor va fi majorat în funcţie de evoluţia economiei

    Salariul minim brut garantat în plată pentru anul viitor va fi majorat în funcţie de evoluţia economiei, a declarat premierul Ludovic Orban.

  • România, printre statele UE unde industria este cea mai semnificativă activitate economică

    Industria a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, reprezentând 19,7% din valoarea totală brută adăugată.

    Statele cu cel mai ridicat procent au fost: Irlanda (35%), Cehia (29,2%), Slovenia (27%), Polonia (24,7%), Slovacia (24,5%), Germania (24,3%) şi România (24,1%), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

    Celelalte activităţi economice importante din UE au fost anul trecut 'comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare' (19,7% în UE, 20,1% în România), urmate de 'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' (18,7% în UE, 15% în România), 'Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice' (11,4% în UE, 8,7% în România), 'Activităţi imobiliare' (10,8% în UE, 8% în România), 'Construcţii' (5,3% în UE, 7,1% în România), 'Agricultură, silvicultură şi pescuit' (1,6% în UE, 4,5% în România), 'Informaţii şi comunicaţii' (5,4% în UE, 6,1% în România), 'Finanţe şi asigurări' (4,7% în UE, 2,7% în România), 'Artă şi activităţi de recreere' (3,4% în UE, 3,7% în România).

    Deşi 'Industria' a continuat să reprezinte anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, în ultimele două decenii s-a înregistrat un declin semnificativ (de la 22,6% în 1999 la 19,7% în 2019; minus 2,9 puncte procentuale).

    De asemenea, în ultimele două decenii s-a înregistrat o scădere importantă şi în 'Agricultură, silvicultură şi pescuit' (minus 0,7 pp), 'Finanţe şi asigurări' (minus 0,4 pp), 'Construcţii' (minus 0,3 pp), 'Artă şi activităţi de recreere' (minus 0,2 pp) şi s-a menţinut stabil sectorul 'comerţ en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare'.

    În schimb, s-au înregistrat creşteri pe segmentele 'Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice' (de la 9,4% în 1999 la 11,4% în 2019, două pp), 'Activităţi imobiliare' (de la 9,6% în 1999 la 10,8% în 2019, 1,2 pp), 'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' (0,7 pp) 'Informaţii şi comunicaţii' (0,6 pp).

    În 13 state membre ale UE, 'Comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare' au reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată. Cel mai ridicat procent s-a înregistrat în Lituania (31,4% din total valoarea totală brută adăugată), Grecia (27,6%), Polonia (26%), Cipru (25,3%), Letonia (24,8%) şi Portugalia (24,5%).

    'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' a fost principala activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată în cinci state membre UE: Franţa (21,9%), Belgia şi Suedia (ambele cu 21,3%), Olanda (21,1%) şi Danemarca (20,8%).

    De asemenea, Luxemburg a fost singurul stat membru unde sectorul 'Finanţe şi asigurări' a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică, generând 26,8% din valoarea totală brută adăugată.

    Sursa: agerpres

    Foto: pixabay