-

Majorarea preţului la energie şi alţi factori ar putea scumpi alimentele

Creşterea preţului la energie, dar şi alţi factori, vor provoca scumpiri ale alimentelor în medie cu 10-12% în următoarele luni, însă unele produse, precum preparatele din carne de porc, lactatele şi pâinea, vor înregistra creşteri mai mari de preţuri comparativ cu media, a declarat preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară Sindalimenta, Dragoş Frumosu.

'Fără discuţie vor fi scumpiri ale alimentelor, vizavi de creşterile de preţ la energie electrică şi la gaze, care sunt în urma liberalizării preţurilor şi absenţei măsurilor luate de Guvern. Liberalizarea s-a produs de ceva timp, era de aşteptat că preţurile (la energie, n.r.) vor creşte şi, chiar dacă am primit anumite garanţii, este evident că în momentul de faţă lucrurile nu stau deloc bine.

Este evident că majorarea cu aproape 100% a preţului la energie electrică, creşterea la gaze, inclusiv creşterea preţului la combustibil din ultima perioadă, şi pe fondul secetei de anul trecut, care a debusolat puţin zona de cereale, pandemia, care a condus la anumite măsuri de protecţie luate de unele ţări membre ale UE pentru populaţie, sigur că alimentele se vor scumpi, pentru că noi importăm foarte multă materie primă.

Importăm inclusiv lapte 20-25% (din consum, n.r.), importăm carne de porc aproape 70%, importăm şi carnea de vită, deci depindem de toate aceste lucruri, depindem şi de cursul valutar, care s-a depreciat şi el', a afirmat Dragoş Frumosu.

Liderul sindicatelor din industria alimentară a apreciat că este posibil ca preţul cărnii de porc şi al pâinii să crească cu aproape un sfert, iar produsele lactate să se scumpească cu 15%.

Preşedintele Sindalimenta a menţionat că majorarea preţului la energie va scumpi automat preţurile la alimente cu 7%.

'În general, costurile cu energia electrică, energia termică şi combustibil sunt între 7 şi 10% ca şi costuri în preţul produsului alimentar. O creştere de 100%, mai puţin combustibilul, va duce în mod cert la o creştere automată la 6-7%. Aici adăugăm şi materia primă, şi discutăm numai de procesare, de ceea ce pleacă de la poarta fabricii, dar trebuie să discutăm şi despre comerciant, pentru că se plăteşte transportul, foloseşte energia electrică, va folosi 5-6 luni căldura. (...) Nu vorbim doar de lumină, vorbim de lăzi frigorifice, de lăzi de congelare, de întreg procesul de păstrare a alimentelor şi de depozitarea lor.

Aceste lucruri vor avea o influenţă mare asupra preţului. (...) E sigur că la marile reţele comerciale încălzirea se face tot prin aeroterme, deci tot pe electric, deci şi de acolo vor veni câteva procente, de asta am dat o medie a creşterii preţurilor de 10%-12%, dar creşterile de preţ (la anumite categorii, n.r.) vor fi cu siguranţă mult mai mari', a precizat Dragoş Frumosu.

El a mai estimat că scumpirile alimentelor vor duce la scăderea vânzărilor şi la pierderi de locuri de muncă ale angajaţilor din domeniul alimentar.

'Toate aceste efecte negative şi pe fondul aceloraşi venituri ale populaţiei şi a creşterii preţurilor vor face mai mult ca sigur ca vânzările să scadă, probabil că multe din întreprinderile mici şi mijlocii (din domeniul alimentar, n.r.) nu vor face faţă şi se vor închide, probabil că vom avea disponibilizări masive şi riscăm să ne îndreptăm spre cât mai multe importuri de alimente.

Sunt convins că după creşterile de preţuri în industria alimentară vânzările vor scădea, iar pericolul cel mai mare este pierderea locurilor de muncă ale angajaţilor din industrie. Salariile în industria alimentară sunt foarte mici, exceptând un personal considerat să spunem de top, 20% din angajaţi care au nişte poziţii mai importante şi mai responsabile în companii, majoritatea salariilor sunt cu 200-300 de lei peste salariul minim pe economie.

Deci un om din industria alimentară câştigă în jur de 1.800 de lei, maximum 2.000 de lei net, deşi e mult spus 2.000 de lei. Cei de la companiile multinaţionale câştigă probabil cu 500-600 de lei peste, dar sunt nişte venituri insuficiente. Sigur vor scădea vânzările, în primă fază probabil companiile mai mari vor reduce numărul de schimburi, cele mai mici, care nu rezistă, se vor închide, iar disponibilizările vor apărea fără discuţie în jumătate de an, dacă nu se trezeşte cineva de la Guvern să găsească nişte soluţii', a încheiat Dragoş Frumosu pentru Agerpres.

Foto: pixabay

Articole înrudite