România, printre statele UE unde industria este cea mai semnificativă activitate economică
Industria a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, reprezentând 19,7% din valoarea totală brută adăugată.
Statele cu cel mai ridicat procent au fost: Irlanda (35%), Cehia (29,2%), Slovenia (27%), Polonia (24,7%), Slovacia (24,5%), Germania (24,3%) şi România (24,1%), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Celelalte activităţi economice importante din UE au fost anul trecut 'comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare' (19,7% în UE, 20,1% în România), urmate de 'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' (18,7% în UE, 15% în România), 'Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice' (11,4% în UE, 8,7% în România), 'Activităţi imobiliare' (10,8% în UE, 8% în România), 'Construcţii' (5,3% în UE, 7,1% în România), 'Agricultură, silvicultură şi pescuit' (1,6% în UE, 4,5% în România), 'Informaţii şi comunicaţii' (5,4% în UE, 6,1% în România), 'Finanţe şi asigurări' (4,7% în UE, 2,7% în România), 'Artă şi activităţi de recreere' (3,4% în UE, 3,7% în România).
Deşi 'Industria' a continuat să reprezinte anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, în ultimele două decenii s-a înregistrat un declin semnificativ (de la 22,6% în 1999 la 19,7% în 2019; minus 2,9 puncte procentuale).
De asemenea, în ultimele două decenii s-a înregistrat o scădere importantă şi în 'Agricultură, silvicultură şi pescuit' (minus 0,7 pp), 'Finanţe şi asigurări' (minus 0,4 pp), 'Construcţii' (minus 0,3 pp), 'Artă şi activităţi de recreere' (minus 0,2 pp) şi s-a menţinut stabil sectorul 'comerţ en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare'.
În schimb, s-au înregistrat creşteri pe segmentele 'Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice' (de la 9,4% în 1999 la 11,4% în 2019, două pp), 'Activităţi imobiliare' (de la 9,6% în 1999 la 10,8% în 2019, 1,2 pp), 'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' (0,7 pp) 'Informaţii şi comunicaţii' (0,6 pp).
În 13 state membre ale UE, 'Comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare' au reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată. Cel mai ridicat procent s-a înregistrat în Lituania (31,4% din total valoarea totală brută adăugată), Grecia (27,6%), Polonia (26%), Cipru (25,3%), Letonia (24,8%) şi Portugalia (24,5%).
'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' a fost principala activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată în cinci state membre UE: Franţa (21,9%), Belgia şi Suedia (ambele cu 21,3%), Olanda (21,1%) şi Danemarca (20,8%).
De asemenea, Luxemburg a fost singurul stat membru unde sectorul 'Finanţe şi asigurări' a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică, generând 26,8% din valoarea totală brută adăugată.
Sursa: agerpres
Foto: pixabay
Salariul mediu net a scăzut. În ce domenii se câștigă cel mai bine
Salariul mediu brut a scăzut cu 2,4% în luna august, față de perioada anterioară, respectiv de 131 de lei, ajungând la 5.337 de lei. Salariul mediu net a scăzut cu 2,9%, respectiv cu 97 de lei, situându-se la 3.275 de lei, potrivit Institutului Naţional de Statistică.
Microgranturi de 2.000 de euro pentru firmele mici
Au început înscrierile pentru accesarea de microgranturi din fonduri externe nerambursabile, formularul electronic de înscriere fiind activ pe platforma IMM Recover.
Banca Mondială estimează o scădere de 5,7% a economiei românești
Criza economică provocată de pandemia de coronavirus se adâncește. Aceasta va suferi o scădere de 5,7% în 2020, potrivit prognozei realizate de Banca Mondială.
Economia globală va avea nevoie de 3 ani pentru a-și reveni
Economia globală va avea nevoie de 3 ani pentru a-și reveni din criza generată de pandemia de coronavirus. Va înregistra o scădere de 4,8% în acest an, după care va avea o creștere de 4,4% în 2021.
Majoritatea românilor nu reușesc să se descurce cu banii
Doar 43% dintre români se pot descurca singuri, iar 13% au un grad mediu de independență financiară, relevă datele unei cercetări derulate de Asociaţia CFA România.
România, în topul statelor UE cu cea mai mare inflație
Rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut la 0,4% în luna iulie 2020, de la 0,3% în perioada anterioară.
Cheltuielile necesare pentru asigurarea unui trai decent, greu de acoperit
Cheltuielile necesare pentru asigurarea unui trai decent sunt greu de acoperit pentru aproximativ 24% din gospodăriile populației.
Diaspora va trimite mai puțini bani acasă în 2020. Cât va pierde România
Diaspora a trimis în țară aproximativ 36,33 miliarde de dolari în ultimii 12 ani, de la aderarea României la Uniunea Europeană, potrivit Băncii Mondiale.
Agenții economici din Argeș reiau activitatea de producție
După ce pandemia de coronavirus a făcut ca și în România mii de firme să își închidă porțile, agenții economici din Argeș reiau activitățile.