Legislaţia muncii nu rezolvă problema „muncii la negru”, ci consolidează „munca la gri”
Odată cu modificările apărute în Codul Muncii în anul 2003 şi apoi în 2015 s-au eliminat prevederi legislative importante ce existau în fostul cadru legislativ. Este vorba despre eliminarea dreptului partenerilor sociali de a negocia un contract colectiv de muncă la nivel naţional.
01 Aprilie 2015, 08:38
„În contractul colectiv de muncă la nivel naţional exista negociat de sindicate şi patronate o grilă minimală care făcea diferenţa salarială între muncitorii necalificaţi şi cei care deţineau o calificare şi erau angajaţi ca muncitori calificaţi. În condiţiile dispariţiei contractului colectiv de muncă şi a acestei grile minime obligatorii foarte multe dintre societăţiile mici şi mijlocii din ţară au recurs la alinierea salariilor indiferent de nivelul de pregătire al lucrătorului oferind acestora de regulă salariul minim pe economie. Există o categorie de lucrători pentru care diferenţa vine în cash, bani care nu sunt trecuţi pe acte. Fenomenul este cunoscut în practică drept ,, muncă la gri”, a declarat la Radio România Antena Satelor, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin.
„Munca la negru” cauzată de lipsa unui sistem modern de administrare a angajaţilor şi şomerilor
În ceea ce priveşte ,,munca la negru” există probleme majore datorate lipsei unui sistem modern de administrare a pieţei muncii.
„După anii ‘90 România a luat un împrumut de la Banca Mondială în vederea implementării unui sistem care presupunea ca orice salariat să deţină un card cu cip. Pe acest card ar fi trebuit stocate toate informaţiile legate de: nivelul de pregătire, angajatorii la care a lucrat, tipul de contract, durata contractului de muncă al angajatului. Angajatorii de la vremea respectivă s-au opus implementării unui astfel de sistem”, a subliniat preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin.
Elevii care nu au trecut BAC-ul, un nou val de potenţiali lucrători la negru
Tinerii care au absolvit un liceu însă nu au promovat examenul de Bacalaureat lucrează de regulă pe perioade determinate, fără forme legale de muncă.
„Este această categorie socială care vine pe piaţa muncii, o dată cu terminarea liceului . Ei, absolvenţii de liceu fără diplomă de Bacalaureat sunt victime sigure în relaţia cu angajatorul pentru că şcoala nu le dă absolut nicio informaţie legată de piaţa muncii. Există prevederi legale care obligă Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin structurile din teritoriu să realizeze campanii de informare în rândul absolvenţilor cu privire la statutul de salariat. Din cauza numărului scăzut de angajaţi ai acestei instituţii, astfel de campanii s-au redus drastic în ultimii ani”, a mai precizat preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin.
Reprezentanţii Blocului Naţional Sindical au transmis Guvernului în urmă cu câteva zile o propunere ce vizează îmbunătăţirea actualului Cod al Muncii. Propunerea are în vedere reglementarea legală muncii de la distanţă, a muncii cu ora precum şi implementarea unui sistem unic de administrare şi gestiune a pieţei muncii.
