-

Numărul de angajaţi în regim de telemuncă variază de la o ţară la alta

Numărul de angajaţi care pot lucra de acasă variază între ţările din zona Euro, iar criza pandemică poate accelera telemunca şi "restrânge decalajul digital dintre ţările din Europa", dacă se investeşte în tehnologiile digitale.

Aceasta este una dintre concluziile articolului privind impactul COVID-19 asupra pieţei muncii în zona euro al următorului buletin economic al Băncii Centrale Europene (BCE), care a fost pregătit de Robert Anderton, Vasco Botelho, Agostino Consolo, António Dias da Silva, Claudia Foroni, Matthias Mohr şi Lara Vivian şi publicat miercuri. Ponderea angajaţilor cu locuri de muncă în care este posibil lucrul la distanţă depăşeşte 50% în regiunile capitalelor Regatului Unit, Belgiei, Franţei, Luxemburgului şi Suediei, dar este de numai 20% în unele regiuni din Spania, Grecia şi România, conform datelor de la BCE. În mod similar, numărul angajaţilor care lucrează de acasă în mod regulat sau ocazional variază foarte mult între regiuni, 70% în Stockholm şi 45% în Paris şi Londra, dar numai 10% în Italia. Aceste diferenţe care existau înainte de pandemie arată că "există diferite grade de disponibilitate pentru implementarea rapidă a telemuncii ca instrument pentru a face faţă pandemiei în regiunile europene", date fiind diferitele norme sociale şi stigmatul legat de munca de acasă, consideră economiştii BCE.
Pandemia a produs o mutare de la birou la telemuncă. Telemunca a acoperit 33% dintre angajaţi în 2019, dar mai puţin de 10% dintre lucrătorii cu posibilitatea de a lucra de acasă au raportat că fac asta frecvent sau doar uneori, adică 3,3% din locurile de muncă. "Acest lucru s-a schimbat odată cu instituirea carantinei în pandemie şi a izolării asociate, în care mai mult de o treime dintre europeni au început să lucreze în telemuncă", potrivit studiului. În primele luni de la izbucnirea pandemiei, telemunca a sprijinit ocuparea forţei de muncă şi orele lucrate în unele sectoare, în special în rândul lucrătorilor cu niveluri mai ridicate de educaţie. Economiştii BCE prognozează că "pandemia va accelera transformarea digitală aflată în curs a economiei din zona euro, iar telemunca şi utilizarea tehnologiei digitale vor deveni mai importante". De asemenea, ei cred că telemunca poate reduce costurile economice ale politicilor care prevăd obligativitatea de a fi acasă şi pe aceea a distanţării sociale.
Marea majoritate a angajaţilor care au lucrat la distanţă în timpul pandemiei au mai făcut asta în trecut. Profesiile în care telemunca este posibilă includ angajaţii băncilor, angajaţii din domeniul informării şi comunicării şi majoritatea managerilor şi experţilor. Dar alte posturi necesită prezenţa la locul de muncă, cum ar în vânzări, serviciile de curăţenie şi sănătate. În 2019, locurile de muncă ce au presupus posibilitatea de a lucra de acasă au reprezentat 33% din locurile de muncă şi 46% din câştigurile anuale din zona Euro, sugerând că telemunca este mai răspândită în locurile de muncă bine plătite, potrivit datelor BCE.

RADOR
Foto: Pixabay
În zona Euro, ponderea locurilor de muncă în care se poate lucra de acasă este cea mai mare în sectorul informaţiei şi comunicării (83%) şi cea mai mică în agricultură (7%), deşi locurile de muncă agricole cu posibilitatea de a lucra de acasă reprezintă aproape o cincime din totalul veniturilor din sectorul agricol. Sectoarele în care mai mult de 40% din locurile de muncă pot fi realizate de la distanţă, cum ar fi educaţia, activităţile financiare, administraţia publică, imobiliară şi alte activităţi administrative, reprezintă 30% din totalul angajaţilor din zona Euro. Restul de 70% se distribuie în industrii în care telemunca reprezintă o opţiune pentru până la 25% dintre lucrători. "Mai puţin de 10% dintre angajaţii care pot lucra de acasă în zona Euro fac asta în mod curent sau uneori, ceea ce înseamnă că două treimi dintre lucrători poate că nu sunt obişnuiţi să lucreze de la distanţă", potrivit studiului.

Articole înrudite