5 „defecte” majore ale brânzeturilor. De ce trebuie consumate cu moderație
Nu, nu vrem să vă convingem să nu mai mâncați brânză. Introducerea acestui aliment în dieta zilnică este corectă, iar consumul în cantități moderate este benefic pentru starea noastră de sănătate.
03 Iunie 2015, 13:43
Aminoacizii esențiali și valoarea nutritivă crescută sunt argumentele pro. Vrem să vă atragem însă atenția asupra unor „minusuri” pe care le are acest produs și să argumentăm de ce nu trebuie să constituie baza dietei zilnice. Mai ales dacă este vorba de persoane cu colesterol crescut sau obeze ori cu alte mici (sau mari) afecțiuni, după cum se va vedea.
Care sunt cele 5 „defecte” majore ale brânzeturilor?
1. Conținut crescut de grăsime, în special grăsimi saturate, care se transformă rapid în energie. Persoanele cu dislipidemii - cu trigliceride sangvine și colesterol mare - ar trebui să evite consumul brânzeturilor grase, preferând în loc brânzeturile light. Citirea etichetelor, pentru a vedea conținutul în grăsimi și aportul de calorii este obligatoriu, atunci când trebuie să decideți între cașcaval, telemea, brânză proaspătă sau brânză topită. Trebuie știut că cu cât cantitatea de zer obținută în timpul procesării este mai mică, cu atât conținutul de grăsime al brânzeturilor este mai mare. Din același lapte, pot ieși brânzeturi cu aport caloric și în grăsimi diferit în funcție de modul de procesare.
2. V-ați prins deja că pe lângă conținutul mare de grăsimi, conținutul mare de calorii poate fi o problemă. Brânzeturile pot păcăli stomacul, pentru că neavând glucide și fibre, nu dau senzația de sațietate, ba chiar, mai mult, potprovoca poftă de mâncare. De aceea, pentru a nu consuma în exces acest aliment, este bine să-l asociați întotdeauna cu carbohidrați obținuți din pâine, mămăligă, cartofi, paste și legume.
3. Chiar dacă pentru cei mai mulți asta nu este o problemă, există persoane care sunt alergice la brânzeturi, în general, sau la anumite tipuri de brânzeturi fermentate, bogate într-o substanță numită tiramină. Brânzeturi considerate rafinate, precum camembert, roquefort, brie sau brânză cu mucegai albastru, roșu sau verde, ori cele de tip parmezan pot să provoace diverse alergii. Brânzeturile cu mucegai din familia Penicillium sunt contraindicate persoanelor alergice la penicilină, ca și femeilor însărcinate. Uneori, pot acționa ca alergeni și pot provoca reacții în ceea ce privește imunitatea consumatorului.
4. Oricât ar părea de neobișnuit, brânzeturile, ca și alcoolul, nu sunt indicate în cazul în care urmați anumite tratamente medicamentoase. Și asta pentru că, bogate în tiramină (de care vorbeam mai sus) și în histamină, brânzeturile maturate, la saramură, fermentate sau cu mucegai ar putea să interacționeze cu anumite substanțe din medicamente - mai ales în cazul celor antidepresive - și să conducă la creșterea tensiunii arteriale.
5. Cu câteva excepții, tehnologiile de preparare a brânzeturilor presupun adaosul de sare. Din păcate, cantitatea de sare conținută de cele mai multe produse nu este recomandată pentru consumul lor în cantitate mare. Și asta fiindcă (dacă nu sunt restricții și mai mari), catintitatea de sare pe care trebuie să o consumăm zlnic trebuie să fie de maximum 5 g pe zi, orice cantitate consumată în plus ducând la creșterea diurezei (crește volumul de urină în 24 de ore). Iarăși e important să consultăm eticheta, înainte de decide ce cumpărăm și ce cantitate consumăm. Cel mai mic conţinut de sare îl au brânza proaspătă, caşul, ricotta şi cottage cheese, în medie 35-50 mg sodiu/100 g. Telemeaua şi parmezanul au aproape 1000 mg sodiu/100 g, iar şvaiţerul face parte din categoria brânzeturilor foarte puţin sărate cu doar 22mg sodiu/100g.
