'Raportul de audit cuprinde peste 300 de constatări care reflectă deficienţe în întregul sistem de management al riscului de cutremur. Acestea evidenţiază existenţa unor probleme şi vulnerabilităţi pe mai multe paliere, de la nivel decizional, organizatoric, funcţional şi de management, la reglementarea activităţilor, asigurarea unui cadru legal actualizat, exercitarea funcţiilor de control, asigurarea capabilităţilor necesare bunei desfăşurări a activităţii, respectiv asigurarea la un nivel corespunzător a finanţării, a resurselor umane şi mijloacelor de intervenţie', se precizează în sinteza Raportului de audit, citat de Agerpres.
Potrivit raportului, Municipiul Bucureştiul este cea mai vulnerabilă zonă seismică din România, având un nivel ridicat de expunere.
Cutremurele majore din Vrancea se produc de obicei la adâncimi mari şi aceasta face ca aria afectată să cuprindă suprafeţe vaste, peste 60% din populaţie fiind localizată în zonele cu risc seismic puternic.
Dată fiind poziţionarea ţării noastre la intersecţia a trei platouri tectonice continentale, riscul de cutremur constituie un element de vulnerabilitate pentru România.
Misiunea de audit a evidenţiat faptul că nu există o politică de consolidare asumată de toate autorităţile competente, nefiind elaborată şi aprobată o strategie de consolidare pe termen lung a clădirilor cu risc ridicat din Bucureşti (clădiri rezidenţiale, monumente istorice, clădiri cu funcţiuni vitale, etc).
Raportul precizează că datele statistice şi istoria cutremurelor în România dovedesc o anumită ciclicitate a fenomenelor seismice majore din zona Vrancea, ceea ce poate indica faptul că există riscul ca un cutremur mare să se producă în viitorul apropiat.
'Istoria cutremurelor din zona Vrancea arată că marile seisme din România s-au produs, în medie, de circa 3 ori pe secol. Istoria seismică a ţării a fost marcată de 4 cutremure majore, care s-au produs în anii 1802, 1838, 1940, 1977', mai arată documentul.
Foto: pixabay