-

Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere a scăzut la 60,6 ani în cazul femeilor

Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere a scăzut în ultimii 10 ani în cazul femeilor şi a crescut uşor în cazul bărbaţilor, la 60,6 ani şi, respectiv 59,9 ani, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

'Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere, indicatorul statistic care introduce conceptul de calitate a vieţii, prin focalizarea asupra acelor ani de care se pot bucura oamenii fără a avea limitări datorate unei boli sau dizabilităţi, a fost, pentru femei, de 60,6 ani (în anul 2019), faţă de 61,9 ani (în anul 2009), iar pentru bărbaţi de 59,9 ani (în anul 2019), faţă de 59,6 ani (în anul 2009). La nivelul UE, în anul 2019, ecartul dintre femei şi bărbaţi pentru speranţa de viaţă sănătoasă la naştere este de 0,7 ani, în favoarea populaţiei feminine, pentru care speranţa de viaţă sănătoasă la naştere este de 60,6 ani', precizează INS.

La nivelul anului 2020, 73% din populaţia de 16 ani şi peste consideră că deţine o stare de sănătate bună sau foarte bună, 19,7% este de părere că starea de sănătate este satisfăcătoare, iar 7,3% crede că prezintă o stare de sănătate rea sau foarte rea.

Structura pe grupe de vârstă şi medii de rezidenţă a persoanelor care declară o stare de sănătate precară evidenţiază faptul că, procentual, există mai multe persoane de 50-64 ani în mediul urban, decât în mediul rural, care declară o asemenea stare de sănătate (diferenţă de 9,1 puncte procentuale). Însă, în rândul populaţiei de 65 ani şi peste, situaţia se inversează, procentul acestora fiind mai crescut în mediul rural cu 7 puncte procentuale.

Persoanele de 16 ani şi peste care suferă de o boală cronică sau de invaliditate sunt în proporţie de 19,7%, femeile fiind majoritare în această categorie (60,1%). Circa jumătate dintre persoanele de 16 ani şi peste se confruntă cu suferinţă cronică sau probleme de sănătate atât în mediul rural cât şi în cel urban (50,6% respectiv 49,4%). Cele mai afectate de o boală cronică sau de invaliditate sunt persoanele vârstnice de 65 şi peste (63,5%), urmate de cele cu vârsta cuprinsă între 50 şi 64 ani (26,5%).

Mai mult de un sfert din persoanele de 16 ani şi peste (25,9%) declară că activitatea lor zilnică a fost limitată de o problemă de sănătate pe o perioadă de cel puţin 6 luni. Persoanele din mediul rural declară că se confruntă cu astfel de probleme într-o proporţie mai mare decât cele din urban (28,2% faţă de 23,8%).

Dacă la persoanele sub 34 ani, ponderea celor care se confruntă cu probleme de sănătate care le afectează activitatea zilnică este scăzută (5,5%), odată cu înaintarea în vârstă ponderea acestora creşte de la 29,6% la grupa de 50-64 ani până la 74,1% în cazul persoanelor de 75 de ani şi peste. Proporţia femeilor care au apreciat că sănătatea le-a afectat activitatea cotidiană este mai ridicată decât cea înregistrată la bărbaţi (30% faţă de 21,6%).

În anul 2020, din totalul persoanelor de 16 ani şi peste, o pondere de 17,6% a fost reprezentată de cei care nu au avut nevoie să consulte un medic specialist în ultimele 12 luni, 75,8% au putut să fie consultaţi, iar 6,6% nu au reuşit acest lucru, deşi ar fi avut nevoie.

Dintre persoanele care nu au putut efectua un consult din diferite motive, se remarcă o pondere mai mare în rândul femeilor faţă de a bărbaţilor (62,9% faţă de 37,1%), iar dintre persoanele care au reuşit să consulte medicul specialist, femeile au o pondere aproape egală cu a bărbaţilor (51,1% faţă de 48,9%).

Pe grupe de vârstă persoanele de 65 de ani şi peste deţin procentul cel mai ridicat al celor care nu au putut să ajungă la consultul medicului specialist (circa 1 din 6), dar ponderea cea mai mare a celor care nu au avut nevoie de consult se observă printre cei ce provin din grupa de vârstă a tinerilor de 16-34 ani (aproape un sfert dintre ei).

În ceea ce priveşte un consult la medicul stomatolog, datele INS arată că din totalul persoanelor de 16 ani şi peste, în 2020, o pondere de 16,7% a fost reprezentată de cei care nu au avut nevoie să consulte un medic stomatolog în ultimele 12 luni, 77% au putut să fie consultaţi, iar 6,3% nu au reuşit acest lucru, deşi ar fi avut nevoie.

O pondere mai ridicată a femeilor decât a bărbaţilor se întâlneşte în rândul persoanelor care nu au putut ajunge la cabinetul stomatologic (54,4% faţă de 45,6%).

Referitor la consultul la medicul de familie, copiii în vârstă de 0-14 ani s-au adresat acestuia în cea mai mare parte din cauza simptomelor, când nu s-au simţit bine (43%), tinerii şi populaţia cu vârsta între 15 şi 54 ani au pus accentul pe control, în lipsa unei boli sau probleme de sănătate, ponderea diferind de la o grupă de vârstă la alta (cu ponderi de 40,9% la tinerii de 15-24 ani, de 45,8% la persoanele de 25-34 ani, de 43,9% la persoanele de 35-44 ani şi 35,1% în cazul populaţiei de 45-54 ani).

De la vârsta de 55 ani, persoanele se prezintă la medicul de familie, în special, pentru eliberarea unei reţete (42,5% dintre persoanele de 55-64 ani, 51,9% în cazul persoanelor de 65-74 ani şi 52,5% dintre persoanele de 75 ani şi peste) şi pentru consultul pentru o boală sau problemă de sănătate cronică deja diagnosticată (22,4% dintre persoanele de 55-64 ani, 25,7% în cazul persoanelor de 65-74 ani şi 31,7% dintre persoanele de 75 ani şi peste).

Din populaţia rezidentă de 6 ani şi peste, 44,3% a apelat la un cadru medical pentru a-şi măsura tensiunea arterială, iar 36,7% şi-a efectuat analize pentru măsurarea glicemiei. Ponderea persoanelor de sex feminin care şi-au măsurat tensiunea arterială (48,6%) este superioară celei a populaţiei masculine (39,7%), aceeaşi situaţie constatându-se şi în cazul analizelor pentru glicemie (40,2% dintre persoanele de sex feminin, faţă de 32,9% dintre persoanele de sex masculin).

Analiza pentru măsurarea colesterolului a fost efectuată de 37,8% din populaţia rezidentă de 15 ani şi peste, 33,8% din populaţia masculină şi 41,5% din populaţia feminină.

Din populaţia rezidentă de un an şi peste, 60,2% nu a efectuat niciodată un vaccin antigripal, iar din rândul populaţiei rezidente de 6 ani şi peste 12,5% nu şi-a măsurat niciodată tensiunea arterială şi 15,1% nu şi-a măsurat niciodată glicemia. Dintre persoanele de 15 ani şi peste 11,2% nu şi-au măsurat niciodată nivelul colesterolului. Persoanele de sex masculin şi persoanele din mediul rural au apelat cel mai rar la efectuarea unor astfel de analize şi examene medicale.

Utilizarea medicamentelor prescrise este mai redusă în rândul populaţiei tinere cu vârsta sub 45 de ani, ponderea consumatorilor înregistrând oscilaţii pe grupe de vârstă. În acest segment al populaţiei care utilizează medicamente prescrise, cea mai mare pondere o înregistrează persoanele din grupa de vârstă 35-44 ani care au utilizat medicamente prescrise în proporţie de 6,2%. La grupa de vârstă 45-54 ani ponderea populaţiei care a utilizat medicamente prescrise este de 11,5%, apoi ponderile cresc odată cu vârsta, ajungând la 57,4% la populaţia în vârstă 65-74 ani şi la 72,1% la cea de 75 de ani şi peste.

Persoanele tinere, de 15-24 ani, au utilizat medicamente prescrise pentru dureri de cap sau migrene (35,1%), cele de 25- 34 ani au utilizat medicamente prescrise în principal pentru dureri de cap (25,9%) şi dureri lombare şi ale zonei cervicale (15,9%).

Începând cu grupa de vârstă de 35-44 ani persoanele au luat medicamente pentru durerile de cap sau migrene (23,6%), dureri lombare şi ale zonei cervicale (23,8%), dar şi pentru hipertensiune (14,6%).

Tensiunea arterială ridicată este principala cauză pentru care populaţia a consumat medicamente prescrise începând cu vârsta de 45 ani (39,9% dintre persoanele de 45-54 ani, 59,1% dintre persoanele de 55-64 ani, 59/65 ani în cazul persoanelor din grupa de vârstă 65-74 ani şi 69,3% dintre persoanele de 75 ani şi peste).

Pe lângă durerile de cap sau migrene şi dureri lombare şi ale zonei cervicale menţionate şi de populaţia de 45 ani şi peste, diabetul zaharat apare cu valori semnificative începând cu grupa de vârstă 35-44 ani (10% dintre persoane), iar ponderea creşte ajungând la 18,4% dintre persoanele de 75 ani şi peste. De asemenea, bolile articulaţiilor (artroza sau artrita) la vârste mai înaintate (16,9% dintre persoanele de 65-74 ani şi 24,9% dintre persoanele de 75 ani şi peste).

Cea mai mare parte a populaţiei care a recurs la medicamente neprescrise a utilizat aceste medicamente pentru dureri de cap sau migrene (36,8%), răceală sau gripă sau dureri de gât (32,2%), dar a utilizat şi vitamine, minerale etc, pentru fortificarea organismului (30,4%). Dintre copiii de 0-14 ani care au utilizat medicamente neprescrise 57,7% le-au utilizat pentru răceală, gripă sau dureri de gât, iar 46,4% au utilizat vitamine, minerale pentru creşterea imunităţii şi fortificarea organismului.

Din 1950, în data de 7 aprilie este celebrată, în fiecare an, Ziua Mondială a Sănătăţii (World Health Day), în amintirea creării Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în anul 1948.

Foto: pixabay

Articole înrudite

Save
Cookies - preferințele utilizatorului
Folosim cookie-uri pentru a vă asigura că veți obține cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Dacă refuzați utilizarea cookie-urilor, este posibil ca acest site să nu funcționeze conform așteptărilor.
Accept
Nu accept
Află mai multe
Functional
Instrumente utilizate pentru a vă oferi mai multe funcții atunci când navigați pe site, acestea pot include partajarea socială.
PHP.net
Accept
Nu accept
Marketing
Set de tehnici care au ca obiect strategia comercială și în special studiul pieței.
Facebook
Accept
Nu accept
Vot
Vot
Accept
Nu accept