Speranţa de viaţă la naştere în România, în anul 2021, a scăzut până la nivelul înregistrat cu 14 ani în urmă, în 2007, în timp ce alte state europene au reuşit ca după primul an de recul, să revină la niveluri apropiate de cele anterioare pandemiei, potrivit datelor Fundaţiei Friedrich Ebert România.

Poluarea aerului cu particule fine, legată în principal de arderea combustibililor fosili, reduce speranţa de viaţă în medie cu peste doi ani la nivel mondial, potrivit unui studiu publicat marţi, relatează AFP.

Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere a scăzut în ultimii 10 ani în cazul femeilor şi a crescut uşor în cazul bărbaţilor, la 60,6 ani şi, respectiv 59,9 ani, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Speranța de viață se referă la numărul de ani pe care se așteaptă să îi trăiască o persoană, pe baza mediei statistice. În epoca bronzului (n.r. cca. 2500 – cca. 1000 î.Hr.), de exemplu, speranța de viață era de 26 de ani, în timp ce în 2010, era de 67 de ani.

Speranța de viață a scăzut în 2020 la nivelul întregii UE, după decenii de creștere constantă, arată statisticile oficiale care expun limpede impactul pandemiei.

Speranța de viață a scăzut în 2020 la nivelul întregii UE, după decenii de creștere constantă, arată statisticile oficiale care expun limpede impactul pandemiei.

Efectuând doar câteva schimbări în stilul tău de viață te poate ajuta să trăiești mai mult.

De ani de zile se desfăşoară cercetări în domeniul dietetic la nivel mondial.

Speranţa de viaţă la bărbaţi este mai redusă decât la femei, din cauza setului de cromozomi sexuali sau gonozomii XY, anunţă oamenii de ştiinţă de la Universitatea din New South Wales, o universitate de cercetări australiană, situată în suburbia Sydney Kensington, titrează publicaţia "Biology Letters".

Speranţa de viaţă în România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană şi, deşi a crescut din anul 2000, rămâne cu aproape şase ani sub media UE, potrivit raportului Comisiei Europene privind sănătatea în UE.