Ţările NATO vor ridica la peste 300.000 efectivul forţelor cu nivel ridicat de reacţie

'Cred că aliaţii vor spune cu claritate la Madrid că ei consideră Rusia ameninţarea cea mai importantă şi mai directă pentru securitatea noastră', a declarat Jens Stoltenberg în cadrul unei prezentări a mizelor summitului.

'Acest summit va fi un moment de cotitură şi mai multe decizii importante vor fi luate', a afirmat el.

'Vom întări grupurile noastre de luptă în partea estică a Alianţei, până la nivel de brigadă', a precizat el.

Opt grupuri tactice sau de luptă au fost create în cadrul NATO. Ele se află în Lituania, Estonia, Letonia, Polonia, România, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria. Ele vor fi consolidate cu unităţi 'desemnate anterior' în alte ţări ale Alianţei chemate să intervină în statele în cauză şi unde armamente grele vor fi prepoziţionate, a explicat el.

Alianţa îşi va 'transforma Forţa de Răspuns' şi va spori efectivele acestei forţe de reacţie rapidă, de la 40.000 de militari în prezent, 'la peste' 300.000 de militari, a adăugat el.

'Ansamblul acestor măsuri reprezintă cea mai mare remaniere a apărării noastre colective şi a prezenţei noastre de la Războiul Rece. Şi pentru a face acest lucru va trebui să investim mai mult', a avertizat el.

Aliaţii s-au angajat să dedice să consacre 2% din PIB cheltuielilor lor de apărare din 2024, dar numai nouă state din 30 au atins acest obiectiv în 2021 - Grecia, SUA, Polonia, Lituania, Estonia, Regatul Unit, Letonia, Croaţia şi Slovacia.

Franţa este la nivelul de 1,90%, Italia la 1,54%, Germania la 1,44%, iar Spania, ţara organizatoare a summitului, este pe penultimul loc al clasamentului, cu 1,01% din PIB, în faţa Luxemburgului (0,58%), potrivit datelor publicate luni de NATO.

'Pentru a răspunde acestei ameninţări, obiectivul de 2% devine minimum, nu mai este un plafon', a anunţat Jens Stoltenberg.

'Nouăsprezece aliaţi au planuri clare pentru a atinge acest obiectiv până în 2024 şi alte cinci şi-au luat angajamente concrete', a subliniat el.

Foto: pixabay