Ziua luptei împotriva cancerului de sân

Ziua este marcată cu scopul de a creşte gradul de conştientizare cu privire la cancerul de sân şi de a sublinia importanţa campaniilor de informare, a prevenţiei şi programelor de screening.
Potrivit ultimelor estimări ale Centrului internaţional de cercetare în domeniul cancerului (CIRC/IARC), o agenţie specializată a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), cancerul îşi continuă progresia "alarmantă" în lume cu 18,1 milioane de noi cazuri şi 9,6 milioane de decese în 2018, se arată într-un raport publicat în septembrie 2018 şi citat de agenţiile France Presse şi EFE, iar cancerul la sân este la nivel mondial principala cauză de deces prin cancer la femei (627.000 decese).
În România, această zi a fost marcată pentru prima dată în anul 2014, după ce, la 30 septembrie acelaşi an, Senatul şi-a asumat o Declaraţie, prin care ziua de 1 octombrie era recunoscută ca Zi naţională de luptă împotriva cancerului de sân, cancerul reprezentând "o problemă majoră de sănătate publică pe plan mondial". Decretarea acestei zile are menirea de a încuraja cetăţenii, agenţiile guvernamentale, companiile private, organizaţiile non-profit, precum şi toate celelalte grupuri interesate să se alăture activităţilor ce au drept scop creşterea gradului de conştientizare a ceea ce românii pot face pentru a preveni cancerul de sân. Declaraţia a fost iniţiată de Fundaţia Renaşterea, în parteneriat cu membrii Comisiei pentru sănătate a Senatului. La şedinţa Plenului Senatului a participat, în calitate de invitat, şi Mihaela Geoană, preşedintele Fundaţiei Renaşterea, însoţită de Cristiana Copos, vicepreşedintele Fundaţiei, şi de Andreea Esca, ambasadorul Fundaţiei.
Potrivit textului Declaraţiei, citit în Plen de senatorul Doina Silistru şi publicat pe site-ul www.senat.ro, România se clasa, la acel moment, pe locul al zecelea în rândul ţărilor europene care se confruntă cu această boală. La nivelul României, statisticile arătau o creştere alarmantă a cazurilor de cancer de la 40.000, în anul 1994, la 98.000, în 2011. "Anual, 3.000 de persoane primesc diagnosticul de cancer. (...) În România, cancerul mamar este pe primul loc atât în ce priveşte incidenţa, cu o rată de 25,2, dar şi mortalitatea, cu o rată de deces de 16,7, din cauza lipsei de informare şi prevenţie. Cancerul poate fi vindecat dacă e depistat în stadii incipiente, astfel, dacă este diagnosticat în stadiul 0 sau 1, rata de supravieţuire este de 98%. Din păcate, în România, 80% din cazurile depistate sunt în stadiile 3 şi 4, ceea ce reduce considerabil rata de supravieţuire", se susţine în documentul amintit.
În vederea combaterii afecţiunilor oncologice, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă două acţiuni convergente, respectiv depistarea precoce, în stadii incipiente ale afecţiunilor, curabile prin tratament specific, prin campanii de informare şi programe de screening, şi prevenţia, în scopul reducerii sau eliminării expunerii la factorii de risc: carcinogeni din mediu, stil de viaţă, nutriţie, activitate fizică.
Potrivit Declaraţiei, spitalele judeţene din România deţin echipamentele necesare pentru efectuarea investigaţiilor medicale anuale şi, de asemenea, centrele private de sănătate sunt dotate cu aparatură performantă ce poate veni în completarea analizelor necesare în vederea unui diagnostic precis. Practica screening-ului mamar peste tot în lume prevede ca femeile peste 40 de ani să efectueze anual o mamografie, iar cele sub 40 de ani să efectueze ecografia de control. O mamografie poate depista o afecţiune a sânului cu doi ani înainte ca ea să poată fi palpată. Senatorul Doina Silistru, care a citit textul Declaraţiei în şedinţa Plenului, a subliniat necesitatea ca statul român să intervină activ prin demararea unui program de conştientizare şi de screening naţional pentru cancerul de sân.
La 10 iunie 2015, Plenul Senatului a adoptat propunerea legislativă privind declararea Zilei luptei împotriva cancerului de sân. Actul normativ care are ca obiect declararea acestei zile a fost iniţiat de un grup de parlamentari PSD, PNL şi UDMR. Potrivit iniţiatorilor acestei propuneri legislative, cetăţenii, agenţiile guvernamentale, companiile private, organizaţiile non-profit şi alte grupuri interesate sunt încurajate să se alăture activităţilor ce au drept scop creşterea gradului de conştientizare privind prevenţia cancerului de sân.
În aceeaşi zi, Plenul Senatului a adoptat şi propunerea legislativă privind declararea zilei de 4 februarie - Ziua luptei împotriva cancerului. Secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, Valentin Iliescu, a precizat că cele două propuneri legislative sunt susţinute de Guvern, ele fiind incluse în calendarul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). "Nu există o temere a inflaţiei acestor date pe care România să şi le includă în calendarul de luptă împotriva cancerului. Atât data de 4 februarie - Ziua mondială de luptă împotriva cancerului, cât şi data de 1 octombrie sunt date trecute în calendarul anual al OMS", a spus Iliescu.
Camera Deputaţilor a adoptat proiectul legislativ privind declararea zilei de 1 octombrie - Ziua luptei împotriva cancerului de sân, la 13 octombrie 2015, în calitate de for decizional în acest caz.
La 10 noiembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii referitoare la declararea zilei de 1 octombrie - Ziua luptei împotriva cancerului de sân, iar Legea 273/2015 privind declararea acestei zile a fost publicată în Monitorul Oficial la 13 noiembrie 2015.Potrivit prezentei legi, autorităţile administraţiei publice locale pot organiza manifestări şi acţiuni publice dedicate sărbătoririi Zilei luptei împotriva cancerului de sân, iar unităţile sanitare pot efectua gratuit screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de sân şi pot îndruma pacientele către servicii medicale specializate. Totodată, Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot include în programele lor emisiuni dedicate acestei zile. Ziua luptei împotriva cancerului de sân este marcată la 1 octombrie şi la nivel mondial. În zeci de ţări se desfăşoară, la această dată, acţiuni la scară largă, cum ar fi iluminări ale unor clădiri în roz, marşuri, distribuirea de fundiţe roz etc, menite să le amintească femeilor că, prin prevenţie şi prin efectuarea de controale medicale periodice, îşi pot păstra sănătatea.
În România, Fundaţia Renaşterea se alătură Iniţiativei Mondiale de Iluminare în Roz, ca simbol al luptei împotriva cancerului de sân, prin organizarea evenimentului - Iluminare în roz a unor clădiri reprezentative din Bucureşti şi din alte oraşe din ţară. În Bucureşti, au fost iluminate în roz: Ateneul Român (2001), Muzeul George Enescu (2002), Teatrul Naţional (2003), clădirea CEC (2004) şi Biblioteca Centrală Universitară (2005), Muzeul Naţional de Artă (2006), Cercul Militar Naţional (2007), Arcul de Triumf (2008), Institutul Oncologic din Bucureşti (2009), Palatul Parlamentului (2010), Palatul de Justiţie (2011), Banca Naţională a României (2012), Academia de Studii Economice (2013), Muzeul Naţional al Ţăranului Român (2014), Facultatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila (2015), Muzeul Naţional de Artă al României - Palatul Regal (2016), complexul de clădiri Globalworth Tower şi Sky Tower (2017). În anul 2018, Ateneul Român va fi iluminat în roz, pentru a doua oară, edificiul cultural fiind prima clădire care a fost iluminată în roz, în anul 2001, la prima ediţie a evenimentului organizat de Fundaţia Renaşterea.

Sursa: agerpres.ro
Sursa foto: ziarmm.ro