-

„Testările din comunitate ale persoanelor sănătoase nu sunt recomandate”

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Cât de repede vom avea un vaccin şi cât de repede ar trebui să se administreze la noi în ţară vaccinul antigripal? Pentru că vine toamna şi se deschid şcolile. Răspunde acestei întrebări medicul Alexandru Rafila.

„Să încep cu vaccinul antigripal, pentru că... - sau vaccinul gripal este numele corect, nu antigripal; vaccinul gripal este totdeauna disponibil începând cu luna septembrie, şi în acest an probabil că recomandarea va fi să fie administrat cât mai rapid, pentru că probabilitatea unei coinfecţii sau a unei infecţii succesive cu noul coronavirus care ar putea să urmeze infecţiei gripale este ridicată. Şi atunci, ca să putem să ţinem lucrurile sub control, cu foarte bine spunea domnul doctor Kluge, ca să nu suprasolicităm sistemul de sănătate şi să apară cazuri care să fie complicate, cu sechele sau mortalitate ridicată, este bine să facem unui număr cât mai mare de persoane, mai ales celor din categorii la risc, vaccinul gripal. Deci începând cu luna septembrie, în mod normal, el ar trebui să fie disponibil pe piaţă. În ceea ce priveşte un vaccin pentru noul coronavirus, există vaccinuri - sunt probabil aproape 20 vaccinuri care sunt în fază avansată de testare. Se numesc studii clinice de fază III, care implică zeci de mii de persoane care trebuie să participe în mod voluntar la vaccinare. Urmează evaluarea eficacităţii vaccinului, urmărirea titrurilor de anticorpi, persistenţa acestor titruri de anticorpi şi, bineînţeles, se urmăresc eventuale reacţii adverse care ar putea să apară după vaccinare. Practic, încheierea studiilor de fază III cu succes din punct de vedere al siguranţei vaccinului şi din punct de vedere al eficacitaţii duce la obţinerea unei aprobări din partea unei agenţii de reglementare - în Uniunea Europeană este EMA, Agenţia Europeană a Medicamentului; în Statele Unite se numeşte FDA (Food and Drug Administration) - şi de obicei, dacă una dintre aceste două agenţii certifică un vaccin, atunci este sigur că el este util, poate fi administrat fără riscuri importante şi, în general, această aprobare ulterioară este extinsă şi în alte ţări. Dacă vom obţine un vaccin fizic până la sfârşitul acestui an, va ma dura însă până el va fi şi disponibil, pentru că disponibilitatea unui vaccin este diferită de obţinerea lui ca atare, pentru că înseamnă foarte multă logistică, înseamnă fabrici care să producă sute de milioane sau miliarde de doze, înseamnă flacoane în care să fie condiţionat, înseamnă logistică de transport, şi multe dintre aceste vaccinuri vor trebui transportate congelate, atenţie, chiar la -70/-80 de grade, şi toate aceste lucruri vor întârzia disponibilitatea vaccinului - care, din punctul meu de vedere, cel mai repede ar putea să existe la jumătatea anului viitor.”
Se vor deschide şcolile. Va putea fi respectată distanţarea? Cât de mult trebuie să ne îngrijorăm în acest moment de deschiderea şcolilor şi aglomeraţia care se va crea în toamnă, odată cu apariţia, aşa cum spuneam mai înainte, şi a virusului gripal?
Alexandru Rafila: „Deci, cât de mult să ne îngrijorăm? Depinde cum reuşim să ne organizăm şi mai ales cum reuşim să explicăm părinţilor şi cadrelor didactice în primul rând care sunt riscurile. Riscurile acestea trebuie acceptate şi nu trebuie plecat de la premisa că în şcoală este exclusă transmiterea acestei boli. Gândiţi-vă că multe alte infecţii... Dvs aţi dat exemplu infecţia gripală, dar multe alte viroze respiratorii se transmit între copii. Important este ca riscul să fie cât mai mic, numărul de cazuri să fie cât mai mic, şi dacă cumva apare un caz, să poată fi rapid identificat şi măsurile să nu vizeze, de exemplu, întreaga activitate dintr-o şcoală, ci doar o singură clasă. Şi aici este, de fapt, secretul: dacă putem să organizăm activitatea încât elevii să rămână oarecum individualizaţi în clase şi riscul de a transmite boala altor elevi din alte clase să fie cât mai mic sau chiar exclus, pentru că acest lucru va crea posibilitatea de sustenabilitate a procesului didactic. Sigur că e mai greu la copiii mai mici, şi aceste recomandări privind utilizarea măştii câteodată sunt mai greu de aplicat, şi cred că trebuie foarte bine făcut un studiu, o simulare, să vedem cum reacţionează copiii, care sunt punctele slabe, unde am putea să îmbunătăţim câte ceva, pentru că o măsură este bună dacă ea poate fi aplicată la marea majoritate a celor cărora li se adresează aceste măsuri.”

În ce privește testările din comunitate, dr. Alexandru Rafila are următoarea opinie: „Testările din comunitate ale persoanelor sănătoase nu sunt recomandate, sunt recomandate testările persoanelor care sunt simptomatice sau dacă fac parte dintr-o categorie, de exemplu, cu risc înalt, cum ar fi pacienţii dializaţi. Dacă noi facem o testare periodică a tuturor persoanelor, acest lucru nu oferă garanţia faptului că ulterior ei nu se vor infecta, iar proporţia oamenilor infectaţi într-un anumit moment, într-o comunitate de oameni sănătoşi, este foarte mică. Noi facem lucrul ăsta acum în fiecare zi - vedeţi, se testează 10.000 de persoane care doresc să meargă în concediu. Sunt persoane sănătoase. Proporţia de cazuri pozitive la aceste 10.000 de persoane este foarte mică. Probabil că e în jur de 1 la mie. Deci eu descopăr, de exemplu, dacă testez 10.000 de persoane cu simptomatologie, descopăr 1.000 de persoane care sunt infectate, dacă testez 10.000 de persoane care sunt sănătoase - aparent sănătoşi - descopăr doar 10 cazuri de infecţie. Asta este diferenţa. Şi lumea trebuie să înţeleagă că direcţionarea testării către persoanele la care există o probabilitate semnificativă să fie infectate este calea de urmat. Şi atunci sigur că mai important decât să facem ce spuneţi dumneavoastră este să discutăm cu părinţii, să le explicaţi ca, la orice semn de viroză respiratorie, de semn de boală al copilului, să-l ţină acasă, să-l ducă la medic ş.a.m.d. şi să nu-l trimită în comunitate. Cred că asta este mult mai important decât testarea aşa-zisă în masă, care de fapt nu se practică nicăieri. S-a încercat în două-trei locuri şi nu a fost în niciun caz un lucru care să se mai repete.”
Câte necunoscute mai are în acest moment acest virus?
Alexandru Rafila: „Este foarte greu de răspuns la întrebarea dumneavoastră. Cu siguranţă, sunt foarte multe, şi părerea mea este că sunt mult mai multe decât cele care sunt cunoscute despre el, pentru că modul de transmitere, patogenia bolii sunt în permanentă schimbare, iar această schimbare de multe ori este potenţată inclusiv de variabilitatea genetică, de modificări care apar - mutaţiile, aşa-zisele mutaţii pe care acest virus le poate suferi. Cel mai important este să înţelegem exact cum este răspunsul imun după infecţie, după vaccinare, care este persistenţa lui şi ce putem să facem încât imunitatea să fie posibilă după vaccinare pe o perioadă cât mai lungă la toate categoriile care au nevoie de vaccin. Şi tot am vorbit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii: în afară de respectarea măsurilor de protecţie şi a distanţării, precum şi de strategia naţională de depistare şi monitorizare, organizaţia recomandă adoptarea de măsuri locale în momentul în care apar focare. Tinerii, care au tendinţa să contracteze infecţii mai puţin grave şi înregistrează prin urmare o mortalitate mai scăzută, sunt parţial la originea înmulţirii cazurilor în Europa - susţine Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Zona Europa a organizaţiei, care se întinde de la Atlantic până la Pacific şi cuprinde 55 de ţări, inclusiv state precum Rusia şi Andorra, numără aproape patru milioane de cazuri oficiale şi 215.000 de decese legate de virus, conform sistemului de monitorizare al organizaţiei.”

RADOR
Foto: Pixabay

Citit 526 ori