-

Balcanii se simt retrogradaţi de UE după ce Ucrainei i se acordă statutul de ţară candidată

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Summitul de "consolare" nu reuşeşte să-i liniştească pe liderii balcanici, care cer un tratament echitabil.

Ţările din Balcanii de Vest au cerut Uniunii Europene progrese concrete pe drumul lor sinuos către aderarea la UE, deoarece se simt ofensate de viteza cu care Ucrainei i s-a acordat statutul de candidat. Consiliul European a trebuit să programeze un summit cu liderii acestei regiuni înainte de a intra în discuţia privind candidatura ucraineană, tocmai pentru a evita mai multă furie din partea celor care aspiră şi ei să fie membri ai UE.
La această întâlnire au participat reprezentanţi din Serbia, Albania, Macedonia de Nord şi Muntenegru, care sunt deja candidaţi recunoscuţi, din Bosnia, care a solicitat, dar nu a primit încă răspuns, şi din Kosovo, care este descris ca un "candidat potenţial", deşi absenţa recunoaşterii independenţei sale de către cinci dintre ţările membre reprezintă un obstacol major.
Toate aceste ţări se află de ani de zile în sala de aşteptare din diverse motive şi au considerat această întâlnire drept o ofensă, de fapt unii ameninţaseră că nu vor participa. Un exemplu al acestei atmosfere a fost dat la intrarea în clădirea Consiliului, joi dimineaţă, de către premierul albanez, Edi Rama, care a calificat drept "scandalos" faptul că poziţia unei singure ţări, Bulgaria, blochează începerea negocierilor cu ţara sa şi cu Macedonia de Nord, în ciuda faptului că ambele sunt candidate şi doresc să progreseze în negocieri. Din acest motiv, le-a recomandat "ucrainenilor să nu îşi facă prea multe iluzii" cu privire la următorii paşi.
Reprezentanţii Balcanilor nu s-au ferit de critici la adresa întâlnirii la care au fost invitaţi, considerând-o "istorică în sens negativ", iar Rama însuşi a descris la finalul întâlnirii neliniştea provocată în această regiune de comparaţia dintre îngheţarea dosarelor lor la fel de repede cum a început Ucraina. "Permiteţi-mi să-mi exprim durerea profundă pentru Uniunea Europeană, îmi pare rău pentru ei".
Franţa a încercat să propună o soluţie care să permită Bulgariei să ridice dreptul de veto pe care îl menţine împotriva aderării vecinului său Macedonia de Nord, ţară de la care cere modificări constituţionale şi modificări ale conţinutului manualelor sale de istorie, astfel încât acestea să fie în concordanţă cu ale sale. Comisia a grupat candidaturile Macedoniei de Nord cu cele ale Albaniei, astfel încât un singur drept de veto afectează două ţări, ambele deja cu statutul de candidate, dar cu procesul de negocieri îngheţat. Ideea Franţei nu a ajuns la timp, dar premierul bulgar Kiril Petkov a lăsat să se înţeleagă că "în următoarele zile" ar putea exista schimbări în această situaţie de blocaj.
Balcanii de Vest şi-au recunoscut "perspectiva europeană", adică promisiunea că într-o zi vor face parte din UE, din 2003. În aceşti aproape douăzeci de ani s-au făcut progrese puţine sau deloc, totuşi alte puteri precum Rusia, Turcia, China sau Iran îşi extind influenţa asupra regiunii, o perspectivă care nu mulţumeşte pe nimeni nici la Bruxelles.

Articol de Enrique Serbeto

RADOR
Foto: Pixabay

Citit 229 ori
Save
Cookies - preferințele utilizatorului
Folosim cookie-uri pentru a vă asigura că veți obține cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Dacă refuzați utilizarea cookie-urilor, este posibil ca acest site să nu funcționeze conform așteptărilor.
Accept
Nu accept
Află mai multe
Functional
Instrumente utilizate pentru a vă oferi mai multe funcții atunci când navigați pe site, acestea pot include partajarea socială.
PHP.net
Accept
Nu accept
Marketing
Set de tehnici care au ca obiect strategia comercială și în special studiul pieței.
Facebook
Accept
Nu accept
Vot
Vot
Accept
Nu accept