Care sunt opiniile, temerile și aspirațiile noii generații?

Acestea sunt câteva dintre întrebările la care se raportează „Studiul asupra tinerilor din România 2024. Opinii, temeri și aspirații ale tinerilor, într-o Românie a inegalităților sociale”, lansat de fundația Friedrich-Ebert România (FES România), în data de 18 octombrie la București. Autorii cercetării - Gabriel Bădescu, Radu Umbreș, Mălina Voicu și Claudiu Tufiș - au analizat atitudinile și comportamentele tinerilor români pentru a pune în lumină diverse aspecte ale vieții lor, inclusiv opiniile despre societate și politică.

Studiul are la bază datele unui sondaj efectuat de IPSOS, în rândul tinerilor de 14-29 de ani, din 12 țări din regiune: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia, Grecia și Turcia. Informațiile completează studiile anterioare din 2014 și 2018/2019 asupra tinerilor din România, realizate de Friedrich Ebert Stiftung.

Nemulțumiți de calitatea sistemului de educație

Aproape jumătate dintre tinerii români se declară nemulțumiți de calitatea educației din România: 19% sunt total nemulțumiți, iar 22% mai degrabă nemulțumiți de calitatea educației. Numai 18% dintre tineri se declară satisfăcuți de calitatea educației, reprezentând un număr mai scăzut decât media din regiune (26%), mult sub nivelul Sloveniei sau al Croației (54%, respectiv 39%), dar și sub Bulgaria sau Serbia (22%, respectiv 26%). Majoritatea (57%) sunt parțial sau complet de acord că în sistemul de educație există corupție, iar 32% cred că notele sunt obținute în schimbul banilor.

Rețelele de socializare le ocupă o parte importantă din timpul petrecut online

În ceea ce privește folosirea timpului online, 35% dintre tineri au declarat că petrec zilnic mai mult de două ore pe rețelele de socializare, iar 18,5% petrec mai mult de trei ore.

Majoritatea tinerilor muncesc, dar resimt nesiguranță economică

Cei mai mulți dintre tineri (48%) desfășoară activități remunerate, un procent relativ ridicat dacă ținem cont că eșantionul a cuprins vârstele 14-29 de ani. O treime dintre tinerii români (31%) sunt angajați cu contract de muncă pe termen nedeterminat și cu normă întreagă, procent care este semnificativ mai mare decât media țărilor incluse în studiu (22%). Cu toate acestea, tinerii români sunt mai afectați de nesiguranță economică și precaritate: situația economică reprezintă un motiv în baza căruia 53% dintre respondenți declară că s-au simțit discriminați uneori sau adesea. 8% dintre tinerii din România au declarat că veniturile nu le ajung nici pentru strictul necesar, unul din cele mai ridicate procente din regiune.

Majoritatea își declară intenția de a emigra în străinătate (mutarea în străinătate pe o perioadă mai mare de șase luni): o treime (33%) au o dorință moderată de a emigra, iar unul din cinci vrea mult (11%) sau foarte mult (8%) să plece din România. Principalele motive ale emigrării sunt de natură economică: îmbunătățirea nivelului de trai, salarii mai mari sau pentru posibilități mai bune de angajare.

Tinerii tind să locuiască într-o măsură ridicată cu familiile de origine datorită confortului oferit și relațiilor predominant bune cu părinții. Dorința de independență este mai ridicată în cazul bărbaților și al tinerilor din rural, dar este limitată de posibilitățile financiare reduse.

În ceea ce privește proiecția de a deveni părinți, se remarcă faptul că România este de departe țara din regiune cu cel mai ridicat procent de tineri care preconizează că vor avea cel mult un copil (28% față de media de 16%, iar pe locul doi se află Bosnia și Herțegovina cu 19%). Sunt mai multe femei care planifică să aibă cel mult un singur copil (32%) comparativ cu bărbați (24%), iar aceeași opțiune se regăsește mai frecvent în urban (31%) decât în rural (23%).

Principalele temeri: războiul și calitatea serviciilor medicale

Majoritatea tinerilor se tem de probleme care le-ar putea amenința supraviețuirea, precum războiul, asistența medicală inadecvată, șomajul și bolile grave. Pe primul loc se situează teama de război și teama privind calitatea slabă a sistemului de îngrijire a sănătății, care au fost menționate de 59% dintre respondenți, urmate de șomaj, care reprezintă o preocupare pentru 57% dintre tineri și o boală gravă, relevantă pentru 53%.

Comparativ cu tinerii din celelalte țări intervievate, tinerii din România par să fie printre cei mai îngrijorați de violența de toate tipurile. În ce privește diferențele de gen, se remarcă faptul că tinerele femei raportează în procent mai mare că au temeri și îngrijorări, iar procentul femeilor tinere care se tem de violență sexuală, domestică sau fizică este cu aproximativ 50% mai mare decât cel al bărbaților.

Mai toleranți în privința avortului și homosexualității

Tinerii din România sunt printre cei mai toleranți față de avort și homosexualitate din regiune. Acceptarea avortului este de 5,87 pe o scară de la 1 la 10, unde 1 este "niciodată justificat" și 10 este "întotdeauna justificat". Media pentru homosexualitate pe o scară similară este de 5,31. În studiul anterior, din 2019, media răspunsurilor privind justificarea avortului a fost de numai 3,6, în timp ce în ceea ce privește homosexualitatea a fost de 3,1. În perioada de cinci ani dintre cele două studii, a avut loc o schimbare semnificativă în toleranța tinerilor din România față de aceste două dimensiuni, indicând o liberalizare importantă a atitudinilor față de viața privată.

O polarizare mai accentuată când vine vorba de drepturile femeilor și ale minorităților

Întrebați despre acceptarea anumitor categorii de persoane ca vecini, două treimi dintre tinerii români se opun categoric consumatorilor de droguri (69% exprimându-și respingerea). Persoanele LGBTI sunt pe locul doi, fiind respinse de 36% dintre tineri, în timp ce 30% le acceptă și 34% rămân neutri. Romii sunt pe locul trei, cu procente similare: 32% dintre tinerii români îi resping, 40% îi tratează neutru și doar 28% îi acceptă. Referitor la drepturile femeilor, un procent semnificativ mai mare de femei tinere consideră că femeile nu au suficiente drepturi în comparație cu bărbații tineri (56% vs. 27%).

Comparația cu datele din 2019 arată că, în ultimii cinci ani, opiniile privind drepturile femeilor, ale minorităților etnice și ale persoanelor LGBTQIA+ au devenit mai polarizate.

A crescut interesul pentru politică, însă majoritatea tinerilor se simt nereprezentați

Aproape 45% dintre tineri nu sunt interesați de politică, dar acest procent este mai mic decât în alte nouă țări din studiu. Interesul tinerilor pentru politică a crescut față de 2019, când 76% nu erau interesați, iar doar 9% erau interesați. În 2024, procentul celor neinteresați a scăzut la 45%, iar cel al celor interesați a ajuns la 18%. În funcție de gen, 20% dintre bărbați și doar 15% dintre femei se declară interesați de politică.

Interesul pentru politică este influențat de percepția asupra reprezentării tinerilor: 55% dintre tineri consideră că interesele lor nu sunt bine reprezentate în politică, 30% cred că reprezentarea este medie, și numai 15% o consideră corespunzătoare.

Tinerii se poziționează majoritar la centru, dar susțin politici sociale și intervenționiste

Întrebați unde se situează pe axa politică stânga-dreapta (de la 1 = extrema stângă la 10 = extrema dreaptă), majoritatea tinerilor se plasează la centru (50% alegând valorile 5 sau 6). Pozițiile de dreapta și extrema dreaptă atrag de trei ori mai mulți respondenți (38%) decât cele de stânga și extrema stângă (12%). De precizat că numai 77% dintre tineri se pot autoplasa pe această axă, în timp ce 23% nu știu sau nu doresc să își exprime poziția. Se remarcă și faptul că cei care se consideră de dreapta și cei care se declară foarte interesați de politică tind să aprobe în procente ușor mai mari perspectivele autoritare.

În același timp, întrebați cum văd intervenția statului în economie, tinerii par a fi mai înclinați să opteze pentru politici sociale și intervenționiste:

• 55% dintre tineri sunt de acord că veniturile ar trebui să fie mai egale;

• 57% sunt de acord că statul ar trebui să aibă o participare mai mare în afaceri și industrie;

• 73% sunt de acord că este în responsabilitatea guvernului să ajute oamenii.

Majoritatea aleg democrația, dar unii susțin dictatura în anumite situații

Studiul relevă că jumătate dintre tinerii din România sunt de acord că democrația este o formă bună de guvernare (55%), că este preferabilă oricărui alt tip de guvernare (50%) sau că este cel mai bun sistem de guvernare, dacă poate asigura oamenilor siguranța economică (50%).

Pe de altă parte, este îngrijorător faptul că 25% dintre tineri sunt de acord că dictatura poate fi o formă de guvernare mai bună decât democrația în anumite situații, mai puțin de jumătate dintre tineri (47%) respingând această idee. La fel de îngrijorător este și faptul că 33% dintre tineri ar renunța la anumite libertăți civile pentru a avea un trai mai bun, iar 40% ar renunța la unele dintre aceste libertăți pentru o viață mai sigură. Un procent similar, 41%, consideră că ar fi bine pentru România să aibă un lider puternic, care nu își bate capul cu Parlamentul și cu alegerile.

Corupția, principala problemă a României în următorii 10 ani

Corupția rămâne pentru 72% dintre tinerii români principala problemă cu care România se va confrunta în următorul deceniu. Pe locurile doi și trei se află emigrarea forței de muncă calificate din țară (57%) și calitatea serviciilor publice (54%).

Corupția este între primele trei probleme menționate în toate țările din regiune cuprinse în studiu. Șomajul este printre primele trei probleme în toate țările cu excepția României; emigrația și calitatea serviciilor publice sunt printre primele trei probleme menționate în șapte din cele 12 țări incluse în cercetare.

Studiul se poate consulta la următoarea adresă: https://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/21471.pdf