Boloş: Unele dintre revendicările protestatarilor trebuie prezentate Comisiei Europene, pentru ca decizia să nu se întoarcă împotriva lor

'Unele ţin de facilităţi fiscale pe care România s-a angajat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să le reglementeze într-un anume fel (...) Noi ştim că acest lucru este, cum am precizat, cuprins în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi ştim că aceste jaloane sunt ireversibile şi asupra lor nu se poate reveni. Iar, aşa cum am precizat şi protestatarilor, zona aceasta de revendicări care ţine de decizia Comisiei Europene, cu toate că noi îi înţelegem şi suntem de acord, trebuie prezentate Comisiei Europene pentru ca decizia să fie una care nu se întoarce împotriva dumnealor. Noi am precizat că orice jalon şi orice măsură care ţine de angajamentele cu Comisia Europeană, chiar dacă, să zicem, mâine, Guvernul României s-ar angaja şi ar lua-o, ar însemna o întoarcere împotriva dumnealor, pentru că suntem în situaţia în care Comisia Europeană are toate argumentele necesare pentru suspendarea fondurilor (...) şi de aceea am socotit de cuviinţă să fim foarte prudenţi în analiza acestor revendicări şi să nu-i punem în dificultatea în care, spre exemplu, subvenţiile prin plăţile directe care se fac din fonduri europene, în valoare de 13 miliarde de euro, ar fi periclitate. Aceste tipuri de revendicări trebuie discutate cu Comisia Europeană. Nu sunt de joacă, pentru că ele vizează atât interesul dumnealor direct, dar şi investiţiile strategice ale României în infrastructura de autostrăzi, în modernizarea de şcoli, în infrastructura spitalicească', a explicat Boloş la finalul discuţiilor cu delegaţia transportatorilor şi fermierilor.

El a subliniat că aceste tipuri de revendicări vor fi preluate într-un Memorandum care va fi discutat cu Comisia Europeană.

În ceea ce priveşte RCA, acesta a menţionat că trebuie să fie discutată în continuare problema cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, pentru că şi în această privinţă sunt calcule care se fac, cât plăteşte omul ca şi primă de asigurare şi ce cheltuieli au asiguratorii.

'Inducerea unui risc de faliment în sistemul de asigurări nu cred că îi lipseşte României în acest moment şi de aceea trebuie să fim înţeleşi că toate aceste tipuri de măsuri şi de revendicări trebuie analizate în contextul angajamentelor asumate cu instituţiile financiare şi în contextul riscului pe care îl generează. Spre exemplu, cu toată preţuirea şi cu toată înţelegerea de care dăm dovadă, sunt şi tipuri de măsuri care pot să conducă la încurajarea evaziunii fiscale. Deci noi trebuie să ştim că avem aceste măsuri, cum sunt cele cu eFactura, cu eTransport, cu eSigiliu pentru marfă, care sunt adoptate prin decizie a Comisiei Europene.(...) De la Comisia Europeană vin banii şi nu vine un euro, nici doi euro, vin zeci de miliarde de euro, iar condiţiile pe care noi trebuie să le respectăm sunt sfinte, altfel punem în pericol atât interesul dumnealor...Nu cred că şi-ar dori să piardă România şi dumnealor în mod direct fondurile europene, cum nici noi banii europeni pentru investiţiile preţioase pe care le avem în infrastructură, în modernizare de şcoli', a mai afirmat Marcel Boloş.

Întrebat dacă eFactura se modifică, ministrul a explicat că 'este o cale ireversibilă la care se angajează toate statele membre ale Uniunii Europene' şi trebuie să fim în pas cu aceste măsuri, cu atât mai mult cu cât suntem ţara cu indicatorul de evaziune fiscală cel mai mare.

'Deci este nepotrivit şi nefiresc acum, când Comisia Europeană ne monitorizează în mod direct, noi să adoptăm măsuri care sunt de natură să încurajeze evaziunea fiscală. Ar fi un vot de blam pe care îl dăm noi şi pe care ni-l dăm noi în faţa Comisiei Europene. Trebuie să înţelegem acest lucru, că România este angajată pe calea combaterii evaziunii fiscale. Până acum ne-am plâns că nu avem bani din evaziunea fiscală. Acum luăm măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale şi nici aşa nu este bine. Nu merge. Trebuie să valorificăm la maximum potenţialul pe care îl avem din combaterea evaziunii fiscale, pentru că este nedrept ca tot timpul să ne îndreptăm spre contribuabili, să le cerem impozite şi taxe în plus, pentru că noi suntem fie nevrednici să tăiem cheltuielile publice, fie să adoptăm măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale', a punctat ministrul Finanţelor.

Pe de altă parte, el a subliniat că reprezentanţii ministerului au fost de acord cu un număr de şase măsuri propuse de protestatari, ca, de exemplu, Legea prevenţiei să fie aplicată numai pentru acele fapte care nu sunt de natură de evaziune fiscală, sau simplificarea procedurală şi partea de digitalizare, pentru care va fi elaborat un pachet de măsuri.

Reprezentanţii transportatorilor şi ai fermierilor au intrat duminică în a cincea zi de proteste, nemulţumiţi de rezultatul discuţiilor purtate cu autorităţile. Aceştia au mers la Ministerul Finanţelor, după ce sâmbătă au discutat cu oficiali din Ministerul Agriculturii, Ministerul Transporturilor şi Autoritatea de Supraveghere Financiară. Discuţiile de la Finanţe nu au avut niciun rezultat astfel că protestele vor continua.

'Nu s-a ajuns la niciun acord, nu s-au găsit soluţii. Protestul va continua până când autorităţile vor înţelege că neputinţa lor de a gestiona o ţară este reală. Totul se motivează pe Comisia Europeană, PNRR', a spus Dănuţ Andruş, reprezentantul fermierilor la discuţii.

Transportatorii şi fermierii au demarat miercuri o serie de proteste, nemulţumiţi de accizele mari la motorină, preţurile RCA, dar şi de schimbările legislative intrate în vigoare de la 1 ianuarie. Aceştia au plecat pe drumurile din ţară cu camioane şi tractoare, cu viteză redusă, îndreptându-se spre Bucureşti, iar traficul a fost blocat pe mai multe şosele inclusiv pe Şoseaua de centură a Capitalei.

Premierul Marcel Ciolacu va avea luni dimineaţa o întâlnire de lucru cu vicepremierul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, şi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, a anunţat Biroul de presă al Guvernului. AGERPRES