Guvernul României a pregătit OUG care va asigura majorări ale veniturilor personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic

Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului: „Activităţile derulate de Guvernul României pentru a rezolva problemele semnalate de liderii sindicatelor din educaţie au continuat şi în aceste două zile şi sunt în măsură să vă prezint continuarea implementării măsurilor pe care Guvernul le-a anunţat în aceste zile, în care dialogul permanent pe care l-am derulat cu liderii sindicatelor din educaţie au generat, iată, şi implementări ale măsurilor aşteptate în sistemul din educaţie. Astăzi voi anunţa faptul că Guvernul României a pregătit ordonanţa de urgenţă care va asigura majorări ale veniturilor personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, repet, în contextul discuţiilor pe care reprezentanţii Guvernului le-au purtat în aceste zile cu liderii sindicatelor din educaţie şi voi prezenta ceea ce în următoarele minute, deja, iniţiatorii actului normativ, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care răspunde de asigurarea resurselor europene pentru implementarea acestor măsuri şi Ministerul Educaţiei le vor posta, în procesul de transparenţă decizională, pe site-urile proprii, urmând ca acest act normativ să ajungă pe masa Guvernului şi în cel mai scurt timp să fie şi aprobat. Este un efort bugetar care depăşeşte suma de 700 de milioane de lei, cu resurse europene, 410 milioane de lei bani europeni din Programul Educaţie şi Ocupare pentru perioada 2021-2027, respectiv 313 milioane lei din bugetul naţional. Aşadar, în total, 723 de milioane de lei, care se vor adăuga la cele 300 de milioane de alocate pentru majorarea salariilor, veniturilor personalului nedidactic din Anexa 8, lucru care s-a întâmplat deja vineri. Împreună sunt 1 miliard 23 de milioane de lei pe care Guvernul îi alocă, iată, în aceste zile, pentru majorările veniturilor personalului din sistemul educaţional. Sunt 273.532 de beneficiari, practic, toţi angajaţii din sistemul de învăţământ, care vor primi în mod diferenţiat - mă voi referi aici la ceea ce se va aloca personalului didactic şi didactic auxiliar, respectiv personalului nedidactic, următoarele sume: cei 2.500 lei, care reprezintă măsuri de susţinere, fie sub formă de primă de carieră didactică, fie sub formă de primă de compensare salarială, care va asigura un regim tranzitoriu până la adoptarea noii grile de salarizare, acoperirea parţială a costurilor generate de rata inflaţiei şi tranziţia spre noua grilă de salarizare; pentru personalul didactic şi didactic auxiliar şi alte sume, în total, 1.000 lei pentru personalul nedidactic, care vor primi aceşti aceşti bani în iunie şi în septembrie, în timp ce personalul didactic şi didactic auxiliar va primi 1.000 lei în luna iunie şi, practic, în săptămânile care urmează şi 1.500 lei în luna octombrie, aşa cum am anunţat. Acest nou pas este dovada faptului că Guvernul tratează cu mare seriozitate nevoile reale, aşteptările oamenilor care lucrează în sistemul educaţional şi, desigur, ţine cont de o serie întreagă de realităţi, nu doar de la nivelul ţării noastre, dar şi de la nivelul altor state europene care au implementat soluţii similare pentru personalul din educaţie şi sunt în măsură să vă prezint câteva exemple de modele europene care deja sunt în implementare. Indemnizaţii aferente altor sarcini şi responsabilităţi - este cazul Croaţiei, Italiei, Muntenegrului, Lituaniei, Letoniei sau Norvegiei. Aşadar, nu doar modele raportate la Uniunea Europeană, ci şi la alte state europene. Indemnizaţii legate de calificări, pregătire şi performanţă, cum este cazul Franţei sau alocaţii, plăţi suplimentare sau compensaţii financiare bazate pe alte criterii, cum se întâmplă în Bulgaria, Franţa, Croaţia şi Polonia. Acestea sunt doar câteva repere europene care arată faptul că există o preocupare la nivelul multora dintre guvernele de pe continent, pentru a compensa, pentru a interveni cât mai rapid şi cât mai concret în sprijinul personalului din educaţie. Cel de-al doilea lucru pe care aş vrea să vi-l comunic şi care corespunde, de asemenea, aşteptărilor şi solicitărilor liderilor sindicali şi ale personalului din educaţie este faptul că din dispoziţia domnului prim-ministru Nicolae Ciucă, începând de mâine, ministrul muncii, domnul Marius Budăi, începe deja dialogul cu reprezentanţii sindicatelor, desigur, începând cu cei ai educaţiei, dar nu numai, pentru noile grile ale viitoarei legi a salarizării. Am anunţat deja zilele trecute accelerarea calendarului, devansarea sa pentru data de 15 iulie. Era fixat ca termen în PNRR sfârşitul acestui an, în decembrie, dar iată că 15 iulie este termenul asumat la nivelul Guvernului, pentru a avea noile grile ale salarizării personalului din sistemul bugetar şi pentru a câştiga timp, deoarece 15 iulie este termenul până la care Experţii Băncii Mondiale sunt aşteptaţi să-şi prezinte opinia, analizele şi viziunea privind cum ar trebui să arate noile grile ale salarizării din sistemul public, în paralel, pentru a reuşi să comprimăm cât mai mult etapele necesare pentru a ajunge la o variantă finală şi corectă a sistemului de salarizare publică din România. Ministrul muncii va începe, aşadar, începând de mâine, consultările, discuţiile, dialogul cu reprezentanţii sindicatelor din toate domeniile, începând cu educaţia. Este una dintre solicitările pe care liderii sindicali le-au adresat şi, iată, Guvernul prin ministerele responsabile. În cazul nostru, ministrul muncii, Ministerul Muncii demarează rapid, devansând inclusiv procesul de dialog pe această temă. Ce aş vrea să vă mai spun este că până miercuri, când va avea loc şedinţa de Guvern, premierul a cerut ministrului muncii ca acest dialog să se realizeze accelerat, cu toţi reprezentanţii sindicatelor, începând cu educaţia, aşa cum ne-am angajat, şi educaţia este pentru acest guvern o prioritate şi se va păstra ca prioritate la nivel naţional şi în viziunea pe care viitorul program de guvernare, care va deveni lege prin votul în Parlament, o să consfinţească./aburtica/ Aceasta din perspectiva garanţiilor necesare pentru sistemul educaţional, în contextul în care întregul dialog care s-a purtat până acum a avut în vedere nevoia de a oferi aceste garanţii, că da, salariile profesorilor, salariile celor din sistemul educaţional se vor regăsi la un nivel superior celui pe care, din păcate, şi ştim acest lucru deja acest lucru cu toţii, actuala lege a salarizării 153 şi l-a epuizat ca potenţial. Este nevoie de o nouă lege care să ofere posibilitatea de avea venituri mai mari profesorilor, educatorilor şi tuturor celor care lucrează în sistemul educaţional. Aşadar, mâine începe dialogul Guvernului, prin intermediul ministrului muncii, cu toate categoriile sindicale, începând cu educaţia, va continua cu cei din sistemul sanitar, cu cei din transporturi, cu toţi, astfel încât miercuri, la şedinţa de Guvern, să poată avea loc o discuţie, o analiză în interiorul Executivului privind formula optimă privind salarizarea în sistemul bugetar. Desigur, şi spun acest lucru pentru că şi calendarul educaţional şi perspectiva închiderii anului şcolar şi examenele, evaluările care îi aşteaptă pe copiii noştri, pe tineri, mă refer la cei din clasa a VIII-a sau la cei din clasa a XII-a, în mod special, au nevoie ca atât copiii, cât şi profesorii lor să fie în şcoală, să fie în clase pentru a putea încheia cu bine acest an şcolar. Aşadar, alături de deschiderea pe care Guvernul o arată şi înţelegerea corectă a situaţiei semnalată de sistemul educaţional din România, inclusiv prin intermediul liderilor sindicali, avem acest apel, care este susţinut în primul rând de nevoia pe care copiii noştri o resimt în această perioadă de a merge la şcoală, de a încheia anul şcolar şi de a-şi putea susţine examenele pentru clasele care se află în această situaţie. Este un apel corect de a putea relua cursurile.”
De mâine ar urma să înceapă înscrierile pentru examenul de Bacalaureat. Deocamdată, ministrul educaţiei, dna. Deca, nu a amânat în mod oficial aceste înscrieri, în schimb, cumva a pasat toată răspunderea pe directorii de şcoală. Este clar că nu au cum directorii de şcoală să se ocupe de toate aceste înscrieri şi am vrea să ştim ce face până la urmă Ministerul Educaţiei, pentru că n-a mai rămas nici măcar o zi?
Dan Cărbunaru: „Este este un calendar care se întinde pe câteva zile. El diferă în raport cu ceea ce se întâmplă cu elevii care sunt acum clasa a VIII-a şi se pregătesc pentru liceu. Diferă calendarul, aşadar, de cel al celor care se află în clasa a XII-a şi se pregătesc pe de o parte de bacalaureat, dar şi de, apoi, de înscriere la facultate. Ministerul Educaţiei are în vedere această situaţie şi este pregătit să vină cu soluţii care să ţină cont de ceea ce înseamnă din punct de vedere tehnic, pe măsură ce intrăm în această perioadă. A fost o săptămână complicată şi grea pentru toată lumea. Nu doar pentru derularea dialogului dintre Guvern şi reprezentanţii sindicatelor, dar şi pentru părinţi şi pentru copii, şi pentru profesori. Şi după această săptămână, extrem de complicată, ne aşteptăm să găsim înţelegerea necesară într-un context în care, iată, guvernul vine cu măsuri concrete, nu vorbim de promisiuni, vorbim de măsuri concrete care sunt implementate şi de deschidere la dialog, dublată de atingerea, practic, a solicitărilor pe care liderii sindicali le-au adresat. Şi nu e vorba doar de sistemul educaţional. Vă spuneam că Ministerul Muncii va demara în regim de urgenţă discuţiile cu toate categoriile bugetare pentru a găsi formula echitabilă, corectă şi nu doar pentru că aşa este nevoie în cadrul acestui jalon privind legea salarizării, care are ca termen finalul anului, ci pentru că este o nevoie socială reală, pe care Guvernul o înţelege ca atare şi o tratează cu prioritate.
Reporter: Dar concret, am putea asista la o amânare a acestui calendar, o decalare?
Dan Cărbunaru: Cred că este prematur să discutăm despre acest lucru, acum. Contăm foarte mult pe rezonabilitatea, responsabilitatea şi capacitatea de a înţelege, în mod corect, situaţia în care se află în primul rând copiii noştri acum. Mă raportez, în egală măsură, la liderii sindicali care au experienţă profesională importantă în interiorul sistemului educaţional, dar şi una de responsabilitate socială. Deoarece majoritatea domniilor lor au un exerciţiu de reprezentare de ani de zile, poate unii dintre ei de zeci de ani de zile, şi cunosc semnificaţia, importanţa, impactul, consecinţele, dacă doriţi, unor astfel de demersuri într-un astfel de context. Şi contăm foarte mult nu doar pe buna lor credinţă, ci şi pe capacitatea lor de a înţelege în mod corect această situaţie şi disponibilitatea acestui guvern care, după ce a alocat opt miliarde de lei în plus pentru sistemul educaţional în ultimii doi ani, într-o perioadă extrem de complicată, iată, găseşte resurse în continuare nu doar de dialog, ci şi financiare. Vă spuneam mai devreme, un miliard de lei este valoarea doar a acestor măsuri ce arată bine pentru personalul ne-didactic, care merge la maximum în grilele de salarizare, potrivit actualei legi şi cea care vizează măsurile de susţinere pentru cadrele didactice şi nedidactice, ca formule tranzitorii, până când, iată, noua lege a salarizării reuşeşte să garanteze, să certifice şi să consolideze recunoaşterea rolului pe care sistemul educaţional îl are în orice societate care îşi doreşte un viitor mai bun pentru copiii săi.”
De asemenea, am dori să ştim care este rolul doamnei ministru Deca în aceste negocieri pe care le va duce dl Budăi zilele viitoare, pentru ne gândim că ministrul educaţiei cunoaşte cel mai bine sistemul şi ar trebui să negocieze cot la cot cu ministrul muncii, în condiţiile în care vedem că sunt semnale că sindicaliştii nu vor accepta nici măcar această variantă.
Dan Cărbunaru: „N-aş vrea să comentez o posibilă reacţie la un anunţ pe care l-am făcut acum câteva minute. Pot să vă asigur că dna ministru Deca, având o experienţă importantă, mă refer acum şi la viziunea domniei sale, care a stat la forma consolidată a actualei, să spunem, formule legislative, legile educaţiei, care vizează învăţământul preuniversitar, învăţământul universitar, recent votate de Parlament, dar şi dialogul constant pe care domnia sa l-a purtat cu liderii sindicali, cu siguranţă că implicarea domniei sale este relevantă, ca şi implicarea celorlaltor miniştri de linie, pentru fiecare segment. Am spus că dl prim-ministru i-a cerut domnului ministru al muncii să demareze acest dialog cu toate categoriile sindicale care reprezintă sistemul bugetar, tocmai având în vedere, pe de o parte, prioritatea pe care educaţia o reprezintă în acest moment, dar şi nevoia de a angaja acest dialog din timp, într-un context în care vorbim de o lege a salarizării unitare care să integreze, practic, într-o formulă echitabilă şi echilibrată, toate formele de reprezentare şi de susţinere financiară pentru ceea ce oamenii angajaţi în sistemul public, în sistemul bugetar îl aşteaptă. Şi în acest context, desigur, când vorbim de educaţie, ministrul educaţiei, când vorbim de sănătate, ministrul sănătăţii ş.a.m.d., fiecare ministru de linie, care poartă răspunderea administrării domeniului pe care îl păstoreşte, îşi păstrează angajamentul activ, mai ales într-un astfel de moment, în care lucrurile trebuie armonizate şi gestionate într-o formulă corectă pentru toată lumea.”
Deci va participa şi dna Deca la aceste negocieri? Fizic.
Dan Cărbunaru: „Detaliile concrete ale formatului negocierii îl stabileşte ministrul muncii, care gestionează acest proces. Nu putem face abstracţie de responsabilităţile un minister de linie, dar rolul de integrator pe care ministrul muncii, în mod natural, îl are pentru Legea salarizării, care este o componentă esenţială a exercitării mandatului său şi a responsabilităţilor pe care le are Ministerul Muncii din orice ţară, este unul principal. Şi acesta este rolul mesajului pe care dl prim-ministru i l-a transmis, tocmai pentru a credibiliza rapid demersul necesar pe care societatea îl aşteaptă, având însă în vedere că educaţia este o prioritate asumată la nivelul Guvernului.”
Domnule Cărbunaru, mai concret, ce vor putea face profesorii didactici auxiliari, nedidactici, cu acele prime? Că nu le mai numim vouchere educaţionale, le numim prime. Ce vor putea face cu aceşti bani?
Dan Cărbunaru: „Dacă ne referim la prima de carieră didactică, aceasta are rolul de a susţine cadrele didactice în eforturile de a îmbunătăţi competenţele educaţionale şi de a obţine performanţe şcolare în procesul educaţional. Veţi putea regăsi, de altminteri, în detaliu explicat atât rolul acestor resurse financiare suplimentare alocate de Guvern - repet, sunt peste 720 de milioane de lei care vor fi alocate în acest sens - dar şi procedura în sine, care ţine de modul în care banii vor ajunge la oameni. Cea de-a doua chestiune, care ţine de prima de compensare salarială, rolul acesteia este să asigure un regim tranzitoriu până când noua grilă de salarizare intră în vigoare şi care acoperă în bună parte costuri generate fie de rata inflaţiei, fie de tranziţia către noua grilă de salarizare, lucruri care, de asemenea, s-au regăsit în solicitările pe care liderii sindicali le-au transmis către Guvern. Deci, sunt două formule care împreună agregă acest pachet despre care vă vorbeam şi care este susţinut, pe de o parte, de finanţarea europeană, 410 milioane şi cei 313 milioane care provin din fondurile naţionale. Mă refer la lei.”
Deci să înţelegem că profesorii vor putea cu aceşti bani să-şi cumpere, de exemplu, cursuri profesionale, penare, pixuri.
Dan Cărbunaru: „Nu. sunt sume... o parte, o parte din aceste sume au un caracter forfetar şi partea cei 300, peste 300 de milioane de lei care sunt alocaţi de la bugetul de stat nu au nevoie de o justificare, în sensul că pot fi folosiţi ca o formă de sumă potrivită pentru fiecare profesor.”
300 de milioane, dar cât va reveni pentru fiecare profesor această sumă forfetară?
Dan Cărbunaru: „Din datele pe care le-am, pot să vă spun că cei 1.000 lei reprezintă suma forfetară, iar din... mă refer la resursa de la bugetul de stat, în timp ce 1.500 lei care reprezintă finanţare europeană a acestui pachet au o componentă dedicată necesităţilor pe care orice cadru didactic de multe ori le acoperă, de ce nu chiar din propriul buzunar. Şi asta accentuează şi mai mult debalansarea aceasta dintre nevoile financiare şi resursele financiare şi o componentă de 30% care de asemenea are un regim forfetar, deci în acest caz vor fi 500 lei, deci dacă ar fi să reiau, ar fi un principiu forfetar de 1.500 lei la baza acestui pachet din cei 2.500 de lei, în timp ce diferenţa de 1.000 lei este alocată mai degrabă susţinerii nevoilor pe care cadrele didactice sau didactice auxiliar le-au de gestionat în viaţa de zi cu zi.”
Deci, să înţeleg aşa în iunie, 1.000 lei prima din iunie pentru profesori...
Dan Cărbunaru: „Şi 500 lei pentru personalul nedidactic.”
Da, aceşti bani vor putea fi folosiţi pentru orice, fiind o sumă forfetară, vor putea fi folosiţi pentru orice, ca venit, pentru bugetul personal...
Dan Cărbunaru: „Pentru completarea veniturilor.”
Da, pentru completarea veniturilor, iar apoi în octombrie da, din acei 1.500 lei, 1.000 lei vor fi folosiţi pentru cum am spus, cursuri profesionale...
Dan Cărbunaru: „Sau ce alte sau alte materiale necesare în exercitarea profesiei...”
Şi 500 lei sau 500 lei din acestă sumă vor fi la fel o altă sumă care să completeze veniturile.
Dan Cărbunaru: Ca întotdeauna aţi înţeles foarte bine, vă mulţumesc frumos!
Propunerea pe care aţi anunţat-o mai devreme este o propunere refuzată de către sindicate. De ce aţi venit cu o astfel de propunere? Sindicatele au spus foarte clar că nu vor renunţa la grevă dacă nu vor obţine 25% mărirea salarială.
Dan Cărbunaru: „Nu este o propunere, este o măsură şi măsura pe care Guvernul a aprobat-o vineri, spre exemplu, care ţine de majorarea veniturilor personalului nedidactic 55.000 de oameni, dintre cei 274.000 care lucrează astăzi în sistemul educaţional din România şi care n-au neapărat venituri foarte mari şi care reuşesc printr-un efort de la bugetul de stat consistent - 300 de milioane de lei - să urce, la rândul lor, la nivelul maxim pe care actuala lege a salarizării 153 le oferea ca posibilitate, în timp ce personalul didactic sau didactic auxiliar, deşi atinsese acest maxim. Ceea ce guvernul a făcut vineri a fost să rezolve această problemă care afecta o parte din funcţionarea sistemului educaţional şi să continue cu măsuri pe care, vă spuneam mai devreme, şi alte state europene le-au implementat, tocmai pentru a veni în sprijinul unei categorii profesionale semnificative, nu doar prin număr, pentru că 30% din bugetarii din România sunt în sistemul educaţional, dar şi pentru a accelera, dacă doriţi, efectele aşteptate ale unei susţineri, ale unei atenţii speciale acestui sector de activitate la nivel guvernamental. În paralel, şi spun acest lucru pentru că avem nevoie de o viziune de ansamblu, nu doar în privinţa contextului. Toată lumea cunoaşte dificultăţile prin care trece întreaga lume din perspectivă economică, dar aşteptările sistemului educaţional sunt concrete şi ele trebuie să-şi găsească soluţii. Desigur, acumulările multora dintre nedreptăţile, inechităţile sociale, salariale, după 1989 în România, pot acoperi volume întregi. Nu o să intru în aceste detalii acum. Acest guvern, însă, continuă ceea ce a început încă de la instalare, să rezolve cât poate de mult din aceste inechităţi, să o facă într-o manieră sustenabilă, care să nu ofere oamenilor speranţe deşarte şi să vină cu lucruri concrete, care să apropie completarea acestor venituri de ceea ce oamenii au nevoie pentru a putea trăi decent, pentru a putea să-şi acopere nevoile personale şi profesionale. De aceea, măsura pe care guvernul a anunţat-o şi pe care, iată, prin această ordonanţă de urgenţă, care este publicată astăzi în transparenţă decizională şi care este rolul muncii pe care ministerele de resort au făcut-o în aceste zile, pentru arăta că nu sunt doar promisiuni, nu sunt oferte, sunt măsuri pe care guvernul le implementează şi care nu sunt punctuale în sensul limitativ. Aceasta face guvernul acum, după care nu mai face nimic. Guvernul va continua să facă lucruri./aburtica/ A implementat Anexa 8, acordă aceste măsuri care totalizează peste 700 de milioane de lei şi nu este un efort bugetar, credeţi-mă, foarte mic. Desigur, nu acoperă toate nevoile din sistem şi tocmai de aceea, prin dialog vom găsi noi măsuri pentru a ne apropia de ceea ce oamenii aşteaptă. Faptul că, şi cu asta închei, faptul că noua lege a salarizării care are principalul rol de a rezolva aceste inechităţi reclamate de oameni: profesori, medici, alte categorii de bugetari, nu mai aşteaptă luna decembrie pentru a vedea cum arată ea ca soluţie, ci este devansată până la 15 iulie, care înseamnă, practic, o lună şi jumătate, începând de acum şase săptămâni. Asta arată că guvernul înţelege nevoia societăţii de a clarifica aceste lucruri. Desigur, e nevoie şi de resurse pentru asta şi acesta este rolul analizei Băncii Mondiale pentru a vedea cum echilibrează la nivel bugetar, această abordare. Însă, în paralel, şi este, dacă vreţi, o nouă dovadă pe care Guvernul o acordă în sensul seriozităţii problemei cu care ne confruntăm. Este ca începând de mâine, ministrul muncii discută, deja, cu sindicatele pentru a vedea cum arată aceste soluţii, astfel încât cu toţii să-şi regăsească nevoile, inclusiv din perspectivă financiară, rezolvate într-o manieră sustenabilă, care să evite lucrurile care s-au întâmplat până acum şi la care am ajuns. Tocmai pentru că în locul unei abordări integrate în care toată lumea să-şi înţeleagă rolul, locul şi pachetul financiar au fost abordate soluţii punctuale care au generat dezechilibre, care a atârnat apoi alte dezechilibre în lanţ. Şi este misiunea, rolul acestui guvern acum, să gestioneze această situţie, de care nu fuge.”

Măsura anunţată a fost agreată de sindicalişti? Pentru că sindicaliştii spun că nu sunt de acord cu aceste majorări. Sunt prea puţin, banii sunt prea puţini şi vor 25%. A fost agreată cu sindicaliştii sau Guvernul a decis pur şi simplu, fără să ţină cont de revendicările sindicaliştilor?
Dan Cărbunaru: „Guvernul ţine cont de revendicările sindicaliştilo. De aceea, ne întâlnim cu ei. De aceea, de aproape două săptămâni discutăm sau ne întâlnim aproape zilnic pentru a ajunge la o înţelegere. Principalul scop al acestui dialog fiind derularea procesului educaţional deoarece copiii noştri, la ora la care vorbim, nu sunt la şcoală, în bună parte. Şi este şi cazul profesorilor lor. Într-un context extrem de delicat, în care părinţii sunt îngrijoraţi, copiii sunt derutaţi, iar dialogul dintre guvern şi sindicate trebuie derulat într-un asemenea mod încât să ducă la o deblocare./apostelnicu/ Ceea ce vă spuneam este că măsurile pe care Guvernul le introduce acum şi care se regăsesc deja în majoritatea statelor europene, indiferent de formula aleasă ca denumire, sunt diverse pachete de majorări salariale sau de majorări de venituri, dacă doriţi, care să compenseze problemele acumulate în sistemele de educaţie din mai multe state europene. Şi România este unul dintre ele.”
Guvernul României se aşteaptă ca prin adoptarea acestor măsuri, greva să înceteze?
Dan Cărbunaru: „Guvernul României se aşteaptă ca procesul educaţional să fie reluat, deoarece cu toţii - guvernanţi, sindicate, oameni din sistemul didactic în general, părinţi şi elevi - cu toţii ne dorim ca sistemul educaţional să fie repornit, copiii să-şi încheie anul şcolar şi mai sunt doar câteva zile în acest sens, iar aceia dintre ei care trebuie să meargă să-şi dea evaluările sau să susţină examenele, să se pregătească, în cazul celor de-a 12-a, de admitere la facultate, să poată să facă acest lucru. Şi contăm, contăm şi pe buna credinţă şi pe capacitatea de a înţelege importanţa acestui moment pentru toţi cei care funcţionează în sistemul educaţional. Disponibilitatea Guvernului nu doar la dialog, ci şi de a veni cu măsuri concrete este reală. Am prezentat astăzi doar două exemple recente, care împreună cumulează peste 1 miliard de lei, o sumă importantă, care nu era inclusă în bugetul de stat şi pentru care Guvernul a găsit deja resurse pentru a putea compensa acele nevoi cu caracter tranzitoriu până la momentul în care, peste doar câteva săptămâni, noua lege a salarizării, incluzând aici ca prioritate educaţia, va putea oferi, ca soluţie aşteptată de sindicate. Acest lucru se întâmplă prin dialog şi nu prin blocarea sistemului educaţional. De aceea, Guvernul, inclusiv după discuţiile şi întâlnirile nu doar cu liderii sindicali, ci şi cu reprezentanţii părinţilor şi ai copiilor, consideră că este necesar, şi anume, ca profesorii noştri, învăţătorii noştri, să revină la catedră, acolo unde copiii aşteaptă.”
Guvernul are semnale că de mâine greva va înceta?
Dan Cărbunaru: „Am mai spus acest lucru de câteva ori: în această perioadă de grevă, Guvernul nu a fost în grevă. Asta înseamnă că inclusiv dialogul pe care noi l-am purtat şi lucrul la măsurile pe care liderii sindicali le-au cerut au continuat la nivel guvernamental şi dialogul cu sindicatele continuă. Şi noi ne aşteptăm şi contăm în continuare pe faptul că se va înţelege în timp util, în orice caz, la timp, nu doar de către liderii sindicali, ci şi de către toţi cei care lucrează în sistemul educaţional, că soluţia nu este blocarea educaţiei în România. Soluţia este consolidarea educaţiei din România într-o manieră sustenabilă, pe baza de dialog.”
Cât de pregătit este Guvernul României şi pentru negocieri cu cei din sistemul sanitar, cei din sistemul transporturilor? Pentru că săptămâna viitoare sunt anunţate o serie de proteste nu doar în învăţământ, ci şi pe partea de... În sistemul sanitar şi transporturi. Ce măsuri veţi lua pentru a mulţumi şi aceste categorii de angajaţi?
Dan Cărbunaru: „După doi ani de pandemie şi un an de război la graniţele noastre, dublat de inflaţie, criză economico-financiară, criză energetică, pachete peste pachete de sprijin pentru cetăţenii vulnerabili, pentru o bună parte din populaţie şi pentru economia noastră, care au permis echilibrele pe care noi le vedem astăzi în ţară din perspectivă economică şi cu perspective de creştere, dialogul cu sindicatele este o necesitate, pentru că toată această situaţie complicată, pe care Guvernul a gestionat-o într-o manieră - şi aş putea fi acuzat de subiectivitate, dacă n-ar fi dublată de evaluările instituţiilor financiare internaţionale sau agenţiilor de rating - cel puţin rezonabilă, în sensul asigurării stabilităţii acestei ţări şi din perspectivă economică. Este o realitate care are nevoie şi de un echilibru social, un echilibru social care înseamnă în primul rând dialog, în care cele două părţi, ne referim acum la Guvern şi sindicate, să analizeze situaţia, să analizeze nevoile şi să vină cu soluţii. ”

RADOR