Ministrul apărării, Vasile Dîncu, despre concluziile summitului NATO

E vorba, printre altele, de sistem antitanc, antiaeriene şi drone care şi-au dovedit eficienţa împotriva ruşilor. Aliaţii au discutat şi despre scenariul unui război chimic declanşat de Moscova. Prin urmare, Ucraina şi cele opt grupuri de luptă înfiinţate pe flancul estic vor primi ajutoare pentru a se proteja de eventuale atacuri chimice, biologice şi nucleare. Despre ce s-a discutat astăzi la Bruxelles, ce urmează să se întâmple mai departe în ţara noastră discutăm cu ministrul apărării, domnul Vasile Dîncu este aici în platoul DIGI 24. Domnule ministru, bună ziua! Mulţumesc mult de tot pentru prezenţă.
Vasile Dîncu: Bună ziua!
Realizator: Haideţi să pornim de la ceea ce am menţionat acum, în încheiere. Aceste grupuri de luptă ce presupun mai exact? România ce va avea concret?
Vasile Dîncu: Aceste grupuri de luptă vin după decizia pe care Uniunea Europeană şi NATO împreună, pentru că semnificaţia acestui suumit este importantă şi în prin faptul că, pentru prima dată, avem o uniune NATO-Uniunea Europeană, o colaborare, un parteneriat care este foarte important, pentru care România a militat ani de zile. O dată cu activarea forţei de răspuns NATO, au fost stabilite primele patru battle group-uri în Polonia şi în ţările baltice, pentru că era considerată în acel moment zona cea mai fragilă, să spunem, din perspectiva securităţii europene. Noi atunci am insistat şi preşedintele o face din 2016 să se întărească şi flancul estic şi în zona mai de sud şi în zona României, în zona Mării Negre. S-a întâmplat acum şi asta este unul din marele câştiguri, după părerea mea. Încă patrubattle-group-uri vor veni în Europa, asta înseamnă în primul rând că România va mai avea un battle group în jur de 1000 de soldaţi. Nu este precis acest număr, să spunem cantitatea, ţine şi de specializarea militarilor care vor veni, de tipurile de arme cu care vor veni. Evident că vor veni trupe echipate deja cu tot ceea ce înseamnă dotare şi vor intra în sistemul de colaborare cu armata română, un sistem care a fost rodat în Afganistan, în aplicaţii foarte multe. Ce vor face ei aici, pentru că este următoarea întrebare, o să mă întrebaţi ce vor militarii aici?
Realizator: Da, da.
Vasile Dîncu: Evident că vor face aplicaţii comune cu românii, cu celelalte forţe ale NATO. Vom lucra împreună la strategii de apărare, de instruire comună, deci tot ceea ce înseamnă defensiv, pentru că cu siguranţă că aceste battle group-uri, aceste grupuri de luptă nu sunt destinate să atace Rusia, nu sunt destinate să intre într-un conflict militar, sunt destinate să apere şi să fie o forţă de descurajare în primul rând, pentru că aceasta este de fapt menirea întregii activări a forţei de răspuns. Atunci când NATO a activat, acum o lună această forţă de răspuns - nu a mai făcut-o niciodată, a fost pentru prima dată - asta înseamnă 40.000 de soldaţi la nivelul NATO care sunt pregătiţi pentru situaţia în care este atacat un teritoriu NATO. Deci vom avea un surplus de militari, undeva în România şi acesta este lucru bun. Este tocmai ce România cerea de multă vreme, în ultimii ani.
Realizator: Va fi, în cele din urmă vom avea baze permanente, putem să considerăm că e o pregătire pentru a avea baze permanente în ţara noastră?/gpodea/
Vasile Dîncu: Este o pregătire, într-adevăr. Aceasta este o decizie care se va lua, probabil în viitor, e o decizie sensibilă aceasta, pentru că este o chestiune şi de limbaj. Am participat la o dezbatere la NATO destul de puternică în care, de exemplu, sunt unele ţări care spun: "Nu sună bine permanent, pentru că ar însemna să spui că războiul este permanent", şi atunci se va numi o forţă de rotaţie sau aşa ceva...
Realizator: Dar putem să o considerăm aşa.
Vasile Dîncu: Dar putem să considerăm că este o întărire care înseamnă, pentru mult timp cel puţin, aceasta. Dacă până acum am avut, de exemplu, battle group-uri care au venit în România, având tot Franţa naţiune-cadru, probabil că şi următorul va avea Franţa naţiune-cadru...
Realizator: Aşa era anunţul de astăzi cel puţin.
Vasile Dîncu: Deci, acesta este din cadrul VJTF, adică din forţa de vigilenţă NATO, deci este un alt concept acesta, nu are caracterul permanent în acest moment. Depinde, NATO s-ar putea să stabilească ca şi aceste forţe să facă parte dintr-o anumită configuraţie militară defensivă aici, dar este bine că vom avea o această întărire cu battle group-uri şi în Ungaria şi în Slovacia, deci va fi o o întărire şi ca perspectivă, să spunem, strategică, deşi ca operaţiune gândită, aceste battle group-uri nu înseamnă că sunt singurii soldaţi care participă la, să spunem, această zonă de întărire a flancului estic. Mai avem, evident, vreo 300 de soldaţi care sunt cei din forţele aeriene, ai escadrinei care a fost adusă de americani, de nemţi sau de italieni şi evident că toate forţele din Europa, de la portavioane care sunt în Mediterană, care supraveghează acest flanc estic, la poliţia militară, care poate fi făcută din orice ţară. Deci, este o întărire serioasă şi eficientă a flancului, aşa cum a cerut întotdeauna România - o zonă solidă, nu numai cum era un concept înainte, cel de securitate colectivă. Acum este vorba, de fapt, şi asta va însemna acest summit NATO, chiar dacă asta este un detaliu, poate că nu va fi prins ca fiind foarte important, dar va fi foarte important. În acest summit se va stabili probabil platforma pentru conceptul strategic al NATO din iunie şi unul din elementele care se discută în aceste momente la Bruxelles, în acest summit, a fost următorul - apărarea colectivă devine un element fundamental al NATO, adică devine un "raison d'?tre", cum scrie documentele de acum. E o trecere de la securitate colectivă, care însemana un concept în mai discrret, să spunem, în care securitate colectivă înseamnă să încercăm să oprim conflictele dintre state, să negociem, să mediem, să ajutăm. Apărarea colectivă deja este un concept nou, care înseamnă participarea efectivă, conform Articolului 5, participarea efectivă la securitatea ţărilor.
Realizator: Pentru că aţi menţionat şi de forţele pe care le avem militare, spune Klaus Iohannis 2,5% din PIB pentru apărare./geftene/gpodea/ Care sunt planurile în acest sens, planurile de acum încolo, cele de achiziţie desigur?
Vasile Dîncu: România are un plan extins, o strategie care se numeşte Armata 2040 şi care are trei perioade, 2020 până n... sau 2021 -2026, după aceea 2026-2032 şi 2040, finalul...
Realizator: Adaptat şi conform situaţiei de acum cu...?
Vasile Dîncu: ... conform situaţiei care se prevedea a fi, a fost... documentul nostru e destul de bine ancorat în realitate pentru că era una din temele României, una din temele cu care România a încercat să sensibilizeze NATO, că vom avea... că există posibilitatea să avem conflict în apropiere pentru că noi cunoşteam oarecum sau intuiam ceea ce poate face Rusia, în această în această zonă. Asta înseamnă că avem nişte programe de înzestrare pe care le avem în acest moment. Probabil că unele din ele vor fi devansate, dacă începând de la anul vom reuşi şi cred că Parlamentul va aproba 2,5% din PIB. Asta înseamnă că proiectul meu este să trecem de 30% din această sumă pentru un înzestrare. Limita NATO este la 20. Anul trecut am făcut 26%. Cred că avem nevoi importante şi asta înseamnă că vom aduce şi planurile legate de forţele terestre, de înzestrare, achiziţia de avioane pentru zona aviaţiei, de asemenea, achiziţia de corvete şi/sau alte forme evident de armament modern. Vom cumpăra mai repede. Există şi nişte planuri, ţările insistă şi România a fost printre ele, am discutat în ultima vreme la NATO să facem achiziţii conjugate, adică să facem achiziţii împreună, să nu se...
Realizator: Cu celelalte state aliate?
Vasile Dîncu: ...să nu... separat, în funcţie de banii pe care îi ai şi să încercăm de exemplu să aducem cât mai repede proiecte comune. Înseamnă că facem achiziţii împreună cu statele, proiecte de achiziţii în comun, înseamnă evident... şi Europa a făcut asta în busola strategică, documentul pe care am reuşit să îl aprobăm săptămâna trecută, să aprobăm şi alte investiţii şi alte fonduri din partea Uniunii Europene cum este Fondul european pentru defence care nu a fost folosit foarte bine înainte, dar acum cu siguranţă că va ajuta statele.
Realizator: Dar urgent, ce cumpărăm, ce vom achiziţiona ca armament?
Vasile Dîncu: Urgent, avem achiziţia de corvete care este un proiect spre final. Aşteptăm încă foarte repede să vedem decizia asocierii dintre Naval Group şi şantierul naval Constanţa, aşteptăm ultima ofertare. Am negociat în ultimele luni, s-a negociat pentru că nu Ministerul le cumpără, ci avem un... Romtehnica este şi o achiziţie publică care ţine până la urmă nu de Ministerul nostru. De asemenea avem câteva proiecte legate de zona Patriot, mai trebuie să primim./lalexandrescu/gpodea/ Vom mai achiziţiona baterii antiaeriene. Avem o zonă importantă şi avem deja livrări foarte mult în zona mobilităţii terestre, blindate de mai multe tipuri, platforme în zona blindatelor uşoare; de asemenea, avem proiecte, un proiect foarte important, pe care anul acesta îl vom declanşa, este cel al dronelor, achiziţia de drone. În toate aceste proieecte ne bazăm pe două lucruri: achiziţii la cel mai înalt nivel la, dar în acelaşi timp participare românească, offset, adică mentenanţă sau de a produce în zona noastră. Cred că vom beneficia şi de o situaţie fericită, vom putea să relansăm, am început un proiect împreună cu ministrul economiei, un proiect de relansare a industriei noastre de apărare, prin faptul că acum noua tendinţă şi situaţia a arătat că este nevoie ca Europa să îşi aducă acasă o parte din producţiile care se făceau în altă parte, în infrastructură critică, inclusiv în zona armamentului. Şi atunci s-ar putea ca ţările importante care produc armament în lume şi în Europa, cum sunt Germania, Franţa, Marea Britanie să vină, i-am invitat în întâlnirile mele cu toţi miniştrii, i-am invitat să vină în România să facem joint venture cu aceşti mari furnizori, pentru ca să putem să producem şi noi aici, să avem şi participarea la programele de inovaţie. Summitul acesta va hotărî, printre altele, şi fonduri pentru inovaţie şi pentru cercetare. Noi participăm la câteva fonduri pentru inovaţie. În viitor vom beneficia de ce este mai nou din punct de vedere tehnic. Vom putea să cumpărăm mai ieftin şi să producem în România. Acestea sunt surse pentru ca să ne modernizăm poate mai repede de cât ne-am aşteptat. Noi ne programasem 2040. Eu sper că într-un deceniu să spunem de acum încolo, suntem 2022, cred că în a doua etapă de evaluare, să spunem, să fim gata cu etapa pe care o aveam programată pentru 2040. Este..., sigur că un proiect care înseamnă oportunitate care a venit acum o dată cu criza, pentru că crizele aduc dezastre de foarte multe ori, dar aduc şi oportunităţi.
Realizator: Îngrijorări foarte mari şi insistă şi preşedinte american Joe Biden, insistă şi secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, în privinţa unei atac chimic al Rusiei. Cum se poziţionează România? Starea pe care o avem acum este de alertă, de vigilenţă. Informaţiile care vin apropo de un atac chimic, un posibil atac chimic va arată ce, în acest punct?
Vasile Dîncu: Arată o îngrijorare, în primul rând. Noi nu avem semne în acest moment despre un atac chimic. Deocamdată, ambele părţi care se află în acest moment în conflict, atât ucrainenii, cât şi Federaţia Rusă, se acuză reciproc de posibilitatea de a folosi arme chimice. Ruşii au şi început cu ideea că ucrainenii, dacă vă aduceţi aminte la începutul conflictului lor cu Crimeea şi când au început atacul în Donbas au spus că ucrainenii au dat cu arme chimice acolo. Mai putin probabil, nu s-a dovedit acest lucru./cpodea/gpodea/ Există însă această retorică din partea Federaţiei Ruse că vor folosi ceea ce numesc ei un fel de apărare strategică prin zona nucleară sau zona chimică. Trebuie să fim pregătiţi pentru asta, dar nu credem că în acest moment este o ameninţare pentru populaţie sau pentru declanşare.
Realizator: Şi cum trebuie să fim pregătiţi?
Vasile Dîncu: Trebuie să fim pregătiţi în sensul că NATO a luat în considerare acum, a facilitat elemente pentru a ne apăra în cazul unui război chimic, a se apăra ucrainenii în primul rând pentru că este vorba la ei. Aceste poveşti cu norul care vine din bombardamentele din Ucraina, norul toxic care vine în România sunt invenţii de social media, nu există aşa ceva, sunt fake news-uri, dar în această situaţie şi noi evident că am început să.. priorităţile specializate pe care le avem, să revedem planul în cazul unui atac chimic în vecinătate. Aceste lucruri le-am făcut deja încă de acum două sau trei săptămâni am început, revizuirea tuturor planurilor în acest sens, dar asta înseamnă că suntem într-o stare de vigilenţă. Nu este vorba de o alarmă încă aceasta. Este un semnal pe care NATO îl dă, un semnal politic şi un semnal diplomatic, încercând să descurajeze Rusia să nu facă acest lucru. Deci, în acest moment, nu sunt atacuri chimice şi nu cred că trebuie să ne speriem de acest lucru. Noi suntem pregătiţi ca să instruim populaţia în cazul acesta şi să avem un plan pentru această zonă, care este activat încă de mai multă vreme, dar vă spun, este doar o ipoteză. Nu este vorba de o probabilitate pe care să fie calculabilă.
Realizator: Şi spuneţi de instruirea populaţiei. O luaţi în calcul în momentul în care... sau va fi un moment de instruire a populaţiei? Va fi un moment în care populaţia va fi pregătită în eventualitatea unui atac chimic sau aceasta va exista când informaţiile se vor concretiza în vreun fel sau altul?
Vasile Dîncu: Există o variantă mixtă. Noi facem aceste pregătiri.
Realizator: Vă întreb asta şi în contextul, de exemplu, distribuţiei pastilelor cu iod către DSP-uri, oamenii înţelegând de aici, adică aş vrea să le spunem anumite lucruri, tocmai ca să nu alarmăm sau ca să nu se alarmeze singuri, apropo de ce spuneţi, fake news-ul de pe reţelele sociale.
Vasile Dîncu: Nu, nu este cazul ca oamenii să se alarmeze în acest moment, pentru că este aproape ca şi în cazul nuclear, a unui ipotetic atac nuclear. Este o modalitate de descurajare reciprocă care s-a folosit. Este un fel de principiu al distrugerii reciproce care a blocat creşterea numărului de ogive nucleare de-a lungul timpului, de exemplu, pentru că n-are rost să mai investeşti dacă ştii că poţi să-l distrugi pe celălalt, dar şi el te poate distruge pe tine. Acum, cu zona chimică, zona atacurilor chimice este tot o îngrijorare mai degrabă./mcimpoaca//gpodea/ E adevărat că Rusia nu a respectat legile umanităţii şi ale... cele legate de rezoluţiile ONU privind protecţia populaţiei civile, dar nu este în acest moment decât mai degrabă o ipoteză că ar putea să fie un atac chimic. E adevărat, îi înţelegem şi pe prietenii noştri ucraineni cu care lucrăm împreună, pe care îi sprijinim şi noi, ei alertează lumea cu privire la asta şi este bine ca şi NATO să fie pregătit, dar nu avem în acest moment argumente, ca şi în cazul minelor pentru că poate mă întrebaţi despre minele care ar putea să plutească peste Marea Neagră. E adevărat, o sursă din Rusia a alertat Autoritatea Internaţională şi pe această... Centrul Autorităţii de Supraveghere Navaria 3, este în Spania, ei ne-au alertat şi pe noi. Noi, în momentul în care am auzit că s-ar putea să existe mine plutitoare ne-am alertat Puitorul nostru de mine ''Amiral Bălescu'' a ieşit în larg, am luat şi alte lucruri le-am pus în practică, însă nu a văzut nimeni până acum o mină, nu a explodat în acest moment în spaţiul nostru vreo mină. Nici vasele comerciale cu care suntem în contact, armata noastră este în contact şi cu tot ceea ce trece prin zonă, nu au văzut încă mine care să plătească. Deci din punctul ăsta de vedere este bine să fim în alertă, dar face parte şi aceasta din războiul psihologic, a da de lucru a oamenilor. Războiul este continuu acum, este 24 de ore din 24. Rusia a fost printre primele ţări în 2002, a fost prima dezbatere strategică importantă la ei despre războiul total care înseamnă războiul cu mijloace militare, dar mai ales cu mijloace nonmilitare şi au inventat de fapt un război hibrid continuu, războiul electronic cyber, atacurile cyber pe care le-au folosit militar. Deci trebuie să ştim că, ca populaţie civilă, trebuie să ne uităm la ce... mai degrabă ce comunică autorităţile şi ce comunică sursele media care iau de la autorităţi puncte de vedere şi cred că atunci putem să să fim liniştiţi. În acest moment, nu există îngrijorări din perspectivă chimică sau a minelor marine, să spunem...
Realizator: Mă bucur că am lămurit acest lucru. În cazul căderii Odesei, practic, armata rusă s-ar apropia tot mai mult, s-ar apropia cel mai mult de ţara noastră. Acum partea de apărare pe mare, cum e strategia în acest sens? Cum vă gândiţi să întăriţi forţa aceasta navală? Pentru că menţionaţi şi de mine.
Vasile Dîncu: Forţa noastră atât spaţiul aerian, cât şi spaţiul maritim, cât şi spaţiul terestru ceea ce a anunţat secretarul general Stoltenberg a fost chiar această chestiune, este una din temele de discuţie importante din acest summit NATO, să întărim apărarea pe toate spaţiile din flancul estic. Deci, atât în spaţiul marin./lalexandrescu/gpodea/ În spaţiul marin, sigur că avem noi forţa noastră de descurajare care există. Evident că mai avem de făcut achiziţii, nu avem la nivelul care ne-am dori noi în acest moment un echipament, dar acum apărarea este colectivă şi această apărare, în spaţiul marin, este asigurată şi de vase care... De exemplu, sunt portavioane care sunt în Marea Mediterană, aproape de forţele aeriene şi chiar dacă avem vecinătatea cu Rusia, nu există în acest moment un pericol pentru asta. Sigur că nu este simplă această situaţie. Dacă Insula Şerpilor este ocupată în acest moment, asta înseamnă 22 de mile marine de teritoriul României, asta înseamnă că nu avem un spaţiu de protecţie, să spunem aşa, nu aveam un spaţiu tampon, ceea ce îşi doreşte fiecare ţară şi mai ales Rusia îşi doreşte mereu să aibă spaţii tampon faţă de NATO sau faţă de Uniunea Europeană, dar nu există un pericol. Sigur că activăm mecanismele de răspuns sau mecanisme de alertare în momentul când acest lucru se întâmplă. Vedem care sunt pericolele, vedem şi ce sistem de apărare avem, însă apărarea NATO este gândită ca strategie în trepte, în care, în funcţie de ce se întâmplă în acest spaţiu şi avansul Rusiei, se trece la un alt nivel de pregătire defensivă şi atunci, de fapt, nu suntem singuri nici aici, în zona asta, chiar dacă nu avem noi portavioane şi cele mai mari vase, să spunem, militare pe care le au astăzi marile puteri.
Realizator: Aş vrea să comentăm puţin şi declaraţia pe care a făcut-o premierul Poloniei, că dacă va zdrobi Ucraina, Putin va avansa inclusiv spre Helsinki, Varşovia şi menţiona şi Bucureştiul.
Vasile Dîncu: Sigur că acestea sunt declaraţii politice. Ar trebui să le luăm şi ca declaraţii în care unele ţări îşi arată contribuţia lor mare, pericolul în care se află. Noi înţelegem, sunt ţări care au o comunicare mai discretă, cum este România, în materie de sprijinul, de exemplu, pe care îl dă Ucrainei, sunt ţări în care se vorbeşte foarte mult despre asta şi sunt ţări care vor să aibă o poziţie mult mai importantă în sistemul de apărare. Sigur că şi noi ne dorim, şi noi suntem furnizori de de securitate, la fel ca Polonia, însă noi avem o altă politică, o politică care corespunde mai mult culturii române, culturii noastre cotidiene. Deci, nu vrem neapărat să difuzăm ştiri şi pericole. Nu ştie nimeni ce s-ar putea întâmpla. Asta înseamnă deschiderea unui Al Treilea Război Mondial. Nu cred că Putin este pregătit pentru asta./geftene/gpodea/ Pentru ce este pregătit Putin - şi asta vedem foarte clar şi a spus-o de la început, pentru că paradoxul acestui război a fost că s-a făcut mobilizarea deschisă, s-a anunţat ce se întâmplă, niciodată nu s-a întâmplat asta - este reconstrucţia URSS-ului pe baza unei conştiinţe frustrate pe care Rusia o are după 30 de ani de când a pierdut Războiul Rece. Ei consideră că li s-a întâmplat o nedreptate şi asta nu numai la dictator, şi nu numai în cercul dictatorului. Dacă nu uităm în sondajele din Rusia, dacă ne uităm la studiile sociologice care se fac acolo să vedem că, din nefericire, nu toată populaţia Rusiei, dar majoritatea opiniei publice susţine operaţiunea specială ca să îi spunem aşa, cum i-a zis Putin operaţiunea specială din Ucraina, adică invazia, adică războiul pe care l-a produs acolo. Deci aici va trebui să fim atenţi nu numai la ce declară politicienii, pentru că astăzi, şi asta trebuia demonstrat cel mai mult, că declaraţiile, inclusiv declaraţii oficiale au fost folosite cu scop de război. Înainte, ce spuneau diplomaţii, încercau să nu inflameze, încercau să nu creeze escaladă de conflict. Era o regulă a diplomaţiei. Acum nu mai există această regulă. Acum diplomaţii încearcă să impresioneze, să-i sperie pe vecini. Toate declaraţiile diplomaţilor din ultima vreme au încercat să dezangajeze tot flancul estic, să nu sprijine Ucraina, spunând că vor fi atacate ţările care sprijină Ucraina. Sigur că sprijinul Ucrainei din perspectiva aceasta, umanitară, unde intervine şi zona militară, până la urmă, de sprijin defensiv pentru Ucraina, pentru că ea se apără, este o necesitate pentru oameni şi nu se putea întâmpla asta doar pentru că ameninţă un diplomat sau ameninţă chiar un jurnalist. Am văzut că dacă un jurnalist rus spune ceva, imediat planeta preia asta ca şi cum ar fi un proiect pe care Putin îl va realiza în viitor.
Realizator: Spuneaţi de sprijinul din partea României oferit Ucrainei. Dacă ar fi să facem acum un update, dincolo de partea umanitară, gestionarea crizei refugiaţilor, ce oferim Ucrainei?
Vasile Dîncu: Oferim Ucrainei tot ceea ce Ucraina are nevoie şi ceea ce putem, evident.
Realizator: Adică militar...
Vasile Dîncu: Avem un parteneriat foarte important. O parte din sprijin face parte din informaţiile clasificate, conform conduitei pe care armata noastră şi politica românească, genul nostru de politică l-a stabilit la un moment dat. Suntem - şi poate că atunci când se va termina acest conflict se va vedea foarte bine cine şi ce a contribuit la sprijinul vecinilor noştri. Suntem alături de ei din toate perspectivele. I-am sprijinit aşa cum vedeţi. Dacă atâta deschidere a fost la societate, la oameni, oamenii simpli care şi-au deschis casele pentru ucraineni, societăţile non-guvernamentale au participat la acest..., vă daţi seama că autorităţile lucrează în acelaşi spirit.
Realizator: Îi sprjinim şi militar, în continuare.
Vasile Dîncu: Îi sprjinim şi militar, sigur că i-am sprijinit şi de-a lungul timpului militar; şi înainte de asta, noi am avut colaborare foarte bună militară în această zonă, am primit din partea lor elicoptere, care au venit şi au fost garate la noi./cpodea/gpodea Am acceptat atunci cu avionul militar, a venit, a coborât la noi, pentru că s-a rătăcit şi era atacat, după aceea a plecat înapoi, l-am lăsat să plece şi alte lucruri care ţin de tranzitul ajutoarelor şi toate celelalte. Doar că vă spun şi vreau să fiu foarte deschis: foarte multe dintre ajutoare ţin de zona clasificată.
Realizator: O întrebare pe care, de fapt un lucru pe care l-am mai lămurit de-alungul timpului aici la DIGI 24 cu dumneavoastră, lumea care se întreabă: avem scutul de la Deveselu înseamnă că suntem protejaţi în faţa oricărui atac, posibil atac, probabil atac din partea Rusiei. Haideţi, vă rog din nou, să lămurim acest lucru, tocmai ca să nu mai fie loc de speculaţii.
Vasile Dîncu: Scutul de la Deveselu este un scut care apără NATO, dar nu este un scut care să apere de toate ameninţările posibile. Asta este o chestiune pe care şi ruşii o ştiu foarte bine. Ei spun că este ofensiv, dar are numai elemente defensive.
Realizator: Deranjaţi de-alungul timpului.
Vasile Dîncu: Sigur, deci n-are are nicio legătură cu asta. Sistemul naţional de apărare este mult mai complex şi sistemul antirachetă şi toate celelalte sunt mult mai complexe şi nu se bazează numai pe scutul de la Deveselu, aproape că se bazează pe scutul de la Deveselu mai puţin, pentru că are o altă misiune pe întreg flancul NATO. Nu are misiunea aceasta. Avem şi alte posibilităţi de apărare pe lângă scutul de la Deveselu. Nu este deloc periculos pentru Rusia, nici nu are legătură cu Rusia scutul de la Deveselu.
Ralizator: Muţumesc tare mult, domnule ministru, pentru prezenţă! Mulţumesc tare mult pentru întreaga discuţie.

RADOR
Foto: Pixabay