România, 4 martie 1977: 48 de ani de la cutremurul devastator
Pe 4 martie 1977, România a fost zguduită de un cutremur devastator, cu magnitudinea de 7,4 pe scara Richter. Seismul a lovit la ora 21:22 și a durat aproape un minut, timp suficient pentru a provoca distrugeri masive, în special în București. Zeci de clădiri s-au prăbușit, iar mii de familii au rămas fără adăpost.

Articol de Petruț Mazilu, 04 Martie 2025, 12:05
În total, peste 1.500 de persoane și-au pierdut viața, iar alte mii au fost rănite.
Blocuri întregi s-au transformat în ruine, iar printre victime s-au numărat personalități importante, precum actorul Toma Caragiu și cântăreața Doina Badea.
Pagubele materiale au fost considerabile: 59 de clădiri s-au prăbuşit parţial sau total, peste 5.000 de locuinţe au fost grav avariate, iar 613 familii au rămas fără adăpost, noteaza Agerpres.
În urma dezastrului, regimul comunist a impus măsuri de urgenţă prin decret prezidenţial, mobilizând armata, gărzile patriotice şi populaţia activă pentru a ajuta la refacerea zonelor afectate şi, deşi oficialităţile au încercat să transmită un mesaj de revenire rapidă la normalitate, realitatea era însă diferită: mii de oameni rămăseseră fără locuinţe, iar procesul de reconstrucţie a fost dificil şi inegal.
Cutremurul din 1977 a fost un moment de cotitură în politica de urbanizare a regimului comunist.
Ulterior, s-a impus o sistematizare agresivă a oraşelor, ceea ce a dus la demolarea multor case şi construirea unor blocuri menite să reziste unor viitoare seisme.
Vrancea, recunoscută ca epicentrul celor mai puternice mişcări tectonice din România şi una dintre cele mai active zone seismice din Europa, se află sub reglementări stricte, care, spun specialiştii, sunt respectate cu maximă rigurozitate.
La nivel naţional sunt în desfăşurare programe de verificare a clădirilor din punct de vedere seismic şi, în funcţie de rezultate, autorităţile decid dacă este necesară o intervenţie suplimentară pentru consolidare. Însă aceste intervenţii necesită timp.
În secolul XX, în România s-au înregistrat cel puţin şapte cutremure de intensitate mare, primele la începutul secolului, în 1901 şi 1908, în noiembrie 1940 şi în martie 1977, altul în 1986, iar ultimele două imediat după Revoluţie, în mai 1990.
Zona seismică Vrancea rămâne în continuare activă, generând zilnic zeci de cutremure de intensitate mică.
Specialiştii avertizează că riscul unui nou cutremur major există, iar măsurile de prevenţie şi consolidare sunt esenţiale pentru siguranţa populaţiei.