Războiul din Ucraina, comentat în presa internațională
Războiul din Ucraina şi numeroasele lui implicaţii au continuat să acapareze atenţia presei internaţionale şi în acest weekend. “Putin consideră că lumea intră în „cel mai periculos” deceniu de după 1945”, titra vineri Le Monde, referindu-se la un discurs din ziua precedentă. “Suntem într-un moment istoric. Ne aflăm fără îndoială în faţa deceniului cel mai periculos, cel mai important, cel mai imprevizibil”, a declarat Putin, prevestind o “schimbare tectonică a întregii ordini mondiale”. Cu toate acestea, Putin a ales să agraveze situaţia, suspendând sâmbătă participarea Rusiei la acordul pentru exporturi de cereale prin Marea Neagră, consemnează La Libre Belgique. Pretextul a fost cel mai mare atac cu drone de până acum asupra flotei ruse din golful Sevastopol, însă, remarcă ziarul belgian, “Putin îşi înmulţise criticile severe faţă de acord în ultimele săptămâni”. Rusia “transformă hrana în armă” prin decizia de a se retrage din acord, a reacţionat Casa Albă, citată de CNN. Decizia “are un impact direct asupra ţărilor sărace şi asupra preţurilor globale ale alimentelor şi exacerbează crizele umanitare deja grave şi insecuritatea alimentară”. Culmea e că diplomaţia rusă acuzase vineri Occidentul că “pedepseşte ţările din Africa şi Asia, împiedicând exporturile de produse agricole”, într-un comunicat citat de agenţia TASS. Săptămânalul britanic The Economist observă că Rusia “luase ostatic un mare segment al comerţului mondial cu cereale” încă din februarie. Iar acum pretinde că navele atacate în Crimeea asigurau protecţia coridorului de export, drept pentru care Rusia “nu mai poate garanta siguranţa navelor de transport civile”. Or, “dat fiind că marina rusă constituie unicul pericol la adresa respectivelor nave, declaraţia sună ca o ameninţare”. Acordul privind cerealele i-a “salvat pe agricultorii ucraineni de la faliment, a ameliorat penuria globală de hrană şi a ieftinit alimentele, prevenind căderea în sărăcie extremă a 100 de milioane de oameni, conform ONU”. Colapsul lui poate stimula inflaţia globală şi lasă descoperite porturile ucrainene, acum deminate, în faţa atacurilor Rusiei. Agenţia Associated Press reţine din acelaşi discurs al lui Putin că “Moscova nu are nicio intenţie să folosească arme nucleare în Ucraina”, deşi el a reiterat că Ucraina ar plănui să detoneze o “bombă murdară” pentru a da apoi vina pe Rusia. “În faţa obstacolelor ridicate de Turcia pentru finalizarea ratificării unei aderări deja aprobate de 28 din cei 30 de membri ai NATO, Suedia şi Finlanda şi-au reiterat dorinţa de a parcurge împreună calea aderării”, aleasă “din cauza incertitudinii pe care o generează războiul din Ucraina şi a imprevizibilităţii Rusiei pentru securitatea lor”, relatează ziarul spaniol La Razon. În acest context, ziarul rus Nezavisimaia Gazeta speculează că e “posibil ca arma nucleară a NATO să apară în apropiere de Sankt Petersburg”: “Finlanda şi Suedia au pregătit deja proiecte de lege privind aderarea la NATO. În niciunul dintre documente nu sunt trecute restricţii privind prezenţa în aceste ţări a bazelor NATO şi, lucrul cel mai interesant, a armelor nucleare. Suedia şi Finlanda nu doar că vor rupe tradiţii îndelungate de neutralitate, ci se vor regăsi în fruntea confruntării dintre Occident şi Rusia.” Acuzaţiile Kievului au baze ceva mai solide. Agenţia RBC transmite că Ucraina a documentat până acum “aproximativ 40.000 de crime de război comise de ruşi”. Altă agenţie ucraineană, Ukrinform, informează că “cele mai frecvente infracţiuni comise de invadatori împotriva copiilor ucraineni includ deportarea şi adopţia ilegală pe teritoriul Rusiei. Rusia şi-a schimbat chiar şi legislaţia pentru a facilita adoptarea copiilor ucraineni de către ruşi”. Reuters anunţă că “forţele ruse din regiunea Herson sunt angajate în furturi masive de echipamente medicale şi ambulanţe, în încercarea de a face zona nelocuibilă”, iar medicii sunt presaţi să se mute în Rusia. “Ocupanţii ruşi au avariat unul dintre cele mai mari radiotelescoape din lume, aflat în raionul Ciuhuiv, regiunea Harkiv. Teritoriul radiotelescopului are peste 100 de hectare, iar militarii ruşi au locuit acolo câteva luni, au săpat tranşee, deteriorând echipamentul şi distrugând clădirea, care nu va mai putea fi reconstruită”, consemnează şi publicaţia ucraineană Babel. Mai mult, scrie ziarul spaniol 20 Minutos, “pe lângă evacuarea a mii de civili din Herson, armata rusă a jefuit şi catedrala oraşului şi, printre piesele de mare valoare istorică furate, a furat rămăşiţele lui Grigori Potemkin, erou militar rus din secolul 18”. Ruşii pot oferi însă şi exemple pozitive. Site-ul independent de ştiri Meduza, care operează în exil, anunţă că Galina Timcenko, fondatoarea şi directoarea publicaţiei, a primit vineri premiul Prix Europa - Continental Media Festival la Categoria Jurnalistul European al Anului. Din discursul ei de la ceremonie: “orice război începe cu o tentativă de a reduce la tăcere jurnalismul independent, cu restrângerea libertăţii de exprimare. Libertatea de exprimare este întotdeauna prima victimă a unui război”. Revista americană Foreign Policy explică de ce Rusia nu este o democraţie: “Numai o Rusie care-şi recunoaşte crimele comise în numele imperiului poate spera să înceapă reconcilierea cu vecinii şi să le câştige încrederea. Gândirea imperială implică dominarea altora, competiţie cu vecinii şi un împărat la cârmă. Gândirea democratică înseamnă drepturile minorităţilor, cooperare internaţională şi cârmuirea de către popor. Dar atât timp cât ruşii nu se consideră cetăţeni ai propriei ţări - ci doar supuşi ai conducătorului lor - democratizarea Rusiei nu poate avea loc”. Un editorial din The Washington Post abordează acelaşi discurs de joi, în care Putin a revenit iar la tema “decadenţei” Vestului, ştiind prea bine că va genera titluri în presa occidentală. Astfel, el speră să incite populiştii de dreapta din SUA împotriva sprijinului pentru Ucraina, iar “în Europa şi alte părţi caută urechi receptive la conducătorii care ezită să susţină Kievul”. Dar ajutoarele pentru Ucraina continuă să vină. Associated Press transmite că “Pentagonul trimite Ucrainei un nou pachet de arme şi alte ajutoare în valoare de 275 de milioane de dolari, demers menit să consolideze efortul de a alunga forţele ruse din zonele-cheie din sud”. Noul premier italian Giorgia Meloni, consemnează agenţia ANSA, i-a reconfirmat telefonic preşedintelui ucrainean “sprijinul deplin pentru Kiev la nivel politic, economic, militar şi umanitar din partea Romei”, iar Volodimir Zelenski a invitat-o să viziteze Ucraina. În alte părţi influenţa rusă funcţionează mai bine. “Mii de cehi au protestat vineri la Praga, cerând demisia guvernului, alegeri anticipate şi discuţii cu Rusia pentru aprovizionarea cu gaz înainte de sosirea iernii”, informează Reuters, precizând că e vorba de o colaborare între extrema dreaptă şi extrema stângă. The Guardian scrie despre un adevărat “cult al lui Putin în Serbia”, al cărei guvern face o echilibristică delicată, votând la ONU condamnarea invaziei, dar refuzând să se alăture sancţiunilor contra Moscovei. Dar, consideră ziarul, în cazul acestui război “nu poate exista neutralitate. A fi neutru când călăul măcelăreşte o victimă înseamnă a te alia din punct de vedere moral cu călăul”. Tot Washington Post publică o amplă analiză privind eforturile spionilor ruşi de a “submina guvernul pro-occidental al Moldovei”, pornind de la un set de documente ruseşti ajuns la serviciile secrete de la Kiev. “FSB a direcţionat zeci de milioane de dolari de la cele mai mari companii de stat ale Rusiei pentru a cultiva o reţea de politicieni moldoveni şi a reorienta ţara către Moscova.” Numele cel mai des pomenite în articol sunt Igor Dodon şi Ilan Şor. Cotidianul britanic The Telegraph publică un adevărat rechizitoriu intitulat “Germania ?liberală? e în continuare un pericol pentru Vest”. “Lumea liberă va sesiza curând că amestecul de ipocrizie, iresponsabilitate şi lăcomie al ţării riscă să facă din civilizaţia occidentală un ostatic nu numai al Kremlinului, ci şi al altui imperiu al răului: China.” În loc să accepte propunerea francezului Macron de a vizita împreună Beijingul, etalând “un front unit contra Chinei”, cancelarul Scholz a optat să meargă acolo cu o delegaţie de afacerişti germani, “legitimând astfel transformarea Chinei de către Xi într-un stat poliţienesc totalitar”. Iar în privinţa crizei energetice, Scholz a ales să subvenţioneze facturile germane cu 200 de miliarde de euro, “lăsând restul Europei să dârdâie pe dinafară”. “Dacă unele părţi ale Europei vor suferi de frig şi foame, iar altele nu, reacţia adversă politică presupune un risc ridicat de destrămare a UE, subminând premisa fundamentală a integrării europene: suntem cu toţii implicaţi în acest lucru, împreună”, comentează şi portalul european EUObserver, pledând pentru înfiinţarea unui “mecanism european de solidaritate energetică”. Mecanismul “ar transforma o situaţie de provocare existenţială într-o şansă; demonstrând solidaritatea şi asigurând că nu e nevoie ca vreo parte a Europei să sufere de frig şi foame, ar consolida cooperarea europeană. Le-ar dovedi guvernelor şi cetăţenilor europeni că integrarea europeană e un element esenţial al răspunsului la provocările cu care ne confruntăm, contracarând astfel o reacţie adversă politică, care în caz contrar ar urma inevitabil”. The Financial Times se întreabă dacă “Europa va câştiga războiul gazului cu Rusia”, observând că preţul gazelor a scăzut cu 65%, stocurile sunt pline, vremea bună persistă, iar firmele şi-au redus consumul, ceea ce înseamnă că UE va trece probabil cu bine de iarnă. Pe de altă parte, problemele mari cu aprovizionarea şi preţurile vor face foarte dificilă o poziţionare la fel de bună a Europei şi la anul. “Aşadar, câştigă Europa? Pe termen lung, ea demonstrează că economiile de piaţă pot găsi o cale de a se descurca. Dar din nefericire mai urmează multe dificultăţi.” Săptămânalul german Der Spiegel l-a intervievat pe economistul Nouriel Roubini în contextul în care lumea se confruntă cu multiple crize, cele mai grave fiind socotite clima, războiul şi inflaţia. Roubini consideră că “Al treilea Război Mondial efectiv a început deja, cu siguranţă în Ucraina şi în spaţiul cibernetic”. Întrebat cum apreciază şansele de supravieţuire ale democraţiei în faţa sistemelor autoritare precum Rusia şi China, economistul a replicat: “Sunt îngrijorat. Democraţiile sunt fragile când apar şocuri puternice. Atunci apare mereu vreun bărbat macho care spune ?Eu voi salva ţara? şi care dă toată vina pe străini. E exact ce a făcut Putin cu Ucraina. Erdogan ar putea face acelaşi lucru la anul cu Grecia, încercând să genereze o criză, fiindcă altfel poate pierde alegerile. Dacă Donald Trump va candida din nou şi va pierde, le-ar putea cere făţiş de data aceasta adepţilor supremaţiei albe să ia cu asalt Capitoliul. Am putea vedea violenţă şi un război civil real în SUA.”
01 Noiembrie 2022, 14:13
