Miniştrii de externe ai NATO au încercat miercuri să liniştească ţările fragile din vecinătatea Rusiei care se tem că ar putea fi destabilizate de aceasta pe măsură ce conflictul din Ucraina se prelungeşte, prin restrângerea livrărilor de energie şi majorarea preţurilor pentru aceasta.
Discuţiile din cea de-a doua zi a reuniunii miniştrilor de externe ai NATO s-au concentrat pe regiunea Balcanilor de Vest, în special pe Bosnia, şi pe două foste republici sovietice Moldova şi Georgia, ambele având regiuni separatiste ocupate de trupele ruseşti. "Mesajul este clar: toţi aliaţii NATO sunt conştienţi de faptul că fiara doreşte, de asemenea, să preia controlul asupra Balcanilor de Vest şi trebuie, printr-un sprijin practic şi livrabil, să ajutăm aceste ţări să supravieţuiască", a declarat ministrul de externe al Estoniei, Urmas Reinsalu, pentru Reuters la încheierea reuniunii de două zile a NATO de la Bucureşti. "Dar, desigur, punctul central de interes pentru aceste naţiuni, pentru Moldova, pentru Georgia, este rezultatul acestui război. Acest lucru are o importanţă existenţială pentru integritatea lor teritorială, pentru dreptul lor în viitor de a-şi alege modul de viaţă". Aliaţii NATO s-au angajat miercuri să ajute Moldova, Georgia şi Bosnia-Herţegovina, deoarece acestea se confruntă cu presiunea Rusiei, au declarat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg şi miniştrii prezenţi la reuniune. "Dacă există o lecţie din Ucraina, este că trebuie să-i sprijinim acum", a declarat dl Stoltenberg într-o conferinţă de presă. "Sunt afectaţi de influenţa Rusiei în moduri diferite, dar mai bine să-i sprijinim acum decât să vedem evoluţii care merg absolut în direcţia greşită, aşa cum am văzut cu invadarea Ucrainei la începutul acestui an". El a oferit puţine detalii despre forma pe care o va lua acel sprijin. Referitor la Bosnia, el a spus: "Cred că pentru a putea rezista tentativelor de interferenţă şi influenţă ruseşti, unul dintre cele mai importante lucruri care trebuie făcut este definitivarea guvernului după alegeri". Bosnia a trecut prin cea mai gravă criză politică de la sfârşitul războaielor balcanice din anii '90, sârbii bosniaci contestând instituţiile statului ca parte a tentativei lor de lungă durată de a se separa, încurajaţi de sprijinul cel puţin tacit din partea Rusiei.
"Mandatarii Rusiei"
Liderii europeni sunt îngrijoraţi că aceste ţări din extremităţile de sud şi de est ale continentului îşi vor pierde răbdarea în aşteptarea aderării la Uniunea Europeană şi NATO, lăsându-se astfel deschise instabilităţii şi eforturilor ruseşti şi chineze de a câştiga influenţă. Ministrul bosniac de externe, Bisera Turkovic, invitată să se alăture reuniunii NATO, s-a declarat îngrijorată de intenţiile Rusiei cu privire la ţara sa. "Avem mandatari ruşi în guvernul nostru şi diviziunea în ţara noastră este profundă", a spus ea. Autorităţile din Moldova - plasată între Ucraina şi România - şi-au avertizat săptămâna trecută populaţia să se pregătească pentru o iarnă aspră, deoarece se confruntă cu o criză energetică "acută" care risca să alimenteze nemulţumirea populară. De asemenea, se confruntă cu un conflict separatist nerezolvat timp de 30 de ani. Un contingent de forţe de ruseşti de menţinere îşi are sediul în Transnistria, în principal rusofonă, care se învecinează cu sud-vestul Ucrainei.
În Georgia, separatiştii susţinuţi de ruşi controlează două regiuni separatiste - Abhazia şi Osetia de Sud. În 2008, Rusia a invadat Georgia pentru a-i proteja pe separatişti de ceea ce a descris drept o ameninţare din partea guvernului georgian. Jens Stoltenberg a spus că există zeci de instructori NATO în Georgia şi că aliaţii şi-au luat noi angajamente pentru sprijin suplimentar. "Stabilitatea în Balcanii de Vest este importantă pentru pace", a spus ministrul italian de externe Antonio Tajani. "Trebuie să-i oprim pe ruşi în Balcanii de Vest, avem nevoie de mai multă Europă". Liderii UE vor organiza un summit cu liderii din Balcanii de Vest la Tirana săptămâna viitoare.