Starea Deltei Dunării este mai bună acum faţă de anii trecuţi, pe fondul politicilor de protecţie a mediului aplicate de statele din bazinul Dunării.
Dar au contat şi de măsurile luate de proprietarii terenurilor agricole, a declarat directorul Institutului Naţional Delta Dunării (INDD), Marian Tudor.
El a menţionat că îmbunătăţirea stării Deltei s-a înregistrat şi ca urmare a renaturării în ultimii circa 30 de ani a peste 17.000 de hectare de incinte agricole abandonate în rezervaţie.
„Starea deltei depinde şi de calitatea apelor Dunării. Din motive diferite, unele care ţin de implementarea unor politici de protecţie a mediului prin construirea unor uzine de filtrare a apelor, prin întâmplarea că marile fabrici, combinate chimice nu doar din România, ci şi din Dunărea mijlocie, au falimentat, prin trecerea de la o agricultură suprasaturată cu îngrăşăminte şi pesticide la o utilizare financiar raţională a acestora, calitatea apelor Dunării s-a îmbunătăţit”, a afirmat directorul INDD.
Marian Tudor a mai spus că cercetările specialiştilor Institutului Naţional de Cercetare "žGrigore Antipa"ś din Constanţa întăresc concluzia sa.
„Beneficiind de o calitate mai bună a apelor Dunării, de nişte proiecte fericite, de renaturarea unor incinte agricole abandonate din deltă, cu o suprafaţă de peste 17.000 de hectare, a însemnat o creştere a capacităţii de autofiltrare a deltei. Întotdeauna este loc de mai bine, dar, din punct de vedere hidrologic şi hidrochimic, cel mai mare volum din apele Dunării, adică 90%, curge pe cele trei braţe direct în Marea Neagră. Faptul că, aşa cum reiese şi din prezentările colegilor din Constanţa, calitatea apelor din Marea Neagră s-a îmbunătăţit este şi un efect al aportului de apă de calitate mai bună a fluviului Dunărea”, a mai menţionat directorul INDD.
INDD organizează zilele acestea simpozionul internaţional "žDelte şi zone umede"ś în timpul căruia a fost prezentată şi o lucrare pe tema starea Deltei Dunării.
RADOR
Foto: Pixabay