Cartofi „de pădure“ (sau „de Rucăr“) Rețeta lui Radu Anton Roman
Un fel de cartofi umpluți, o mâncare nord-muntenească destul de răspândită între Rucăr și Pietrosița, dar, inexplicabil, aproape necunoscută în celelalte zone ale României (cartofii umpluți pe care probabil i-ați întâlnit culmea, tot în cartea asta și tot în Dâmbovița, dar mai jos, între Târgoviște și Răcari-sunt altceva, o sclifoseală târgoveață mult mai aglomerată și mai pretențioasă).
13 Aprilie 2017, 09:21
Sub misteriosii si necunoscutii munti Leaota (cine dintre dumneavoastra a urcat vreodata pe Valea Cetatuii?) cratita si cartofii se umplu cu ce e la indemana la poala padurii: carne afumata, ciuperci sarate, lapte prins, oua.
E o coptura rustica interesanta (fala mesei cu musafiri) de o originalitate paradoxala: desi se gateste subtil, elaborat, cu ticuri de bijutier - lucru neobisnuit pentru o mancare „taraneasca“ - „ingredientele“ sunt elementare, de o simplitate primara (dar, daca ma gindesc bine, la varsta mea si la cat am baut, pot spune orice platitudine, chiar si pe aceasta, ca orice mancare, oricat de sofisticata si de rafinata, tot din elemente e facuta: doar felul intortocheat de a gati defineste bucataria elaborata).
Devine „citadina“ fara nici o modificare, fiind doar o chestiune de prezentare: puneti in locul ceaunului sau al oalei stravechi un vas de sticla termorezistenta si iata, eleganta ne copleseste (in Franta, un fel de mancare oarecum asemanator - ce se numeste, deloc intamplator, „cartof forestier“ - se ofera in marile restaurante ca mare rafinament).
E plauzibil un Pinot Gris de la Valea Mare (nu-i departe de Pitesti) din cel uitat prin cule vechi, arzand retinut, ca aurul ruginit din gorganele regesti: fumega invizibil cu miresme de flori de salcam rosu, raneste, aproape, cu senzatia aceasta unica, de caisa uscata-amaruie, curge uleios, lent, pe peretii paharelor, da fiori sangele lui coagulat, transparent, poruncitor...
Afla care sunt ingredientele si modul de preparare pe Bucataria lui Radu.
