Articolul de față nu e chiar despre România misterioasă, ci despre un cântec al lui Johnny Hallyday, uriașul blond al muzicii franceze, care, s-ar părea, în urmă cu vreo jumătate de secol fusese răvășit de destinul emigranților români și de folclorul lor. S-o fi întâmplat, probabil, ca acela pe care l-a întâlnit el în anii aceia să fi fost moroșan și să fi fredonat o melodie a celebrilor frați Petreuș...

Un om, Gelu Palamaru, a visat că satul său va fi înscris pe harta turistică a lumii civilizate, cu toate exigentele ei. A reusit, printr-un proiect de suflet, să transforme visul în realitate tocmai la Comana, în judetul Giurgiu.

La 555 de ani de la atestarea documentară, așezarea dintre mlaștini și păduri renaște cu fiecare vizitator care sosește aici, fie chemat de încărcătura spirituală a locului, fie atras de multitudinea de posibilități de deconectare care s-au ivit aici, ori de ambele, în multe dintre cazuri.

Patru scări din lemn, cu o lungime totală de aproape 100 de metri, reprezintă legătura cea mai scurtă dintre mai multe cătune izolate din Banat cu civilizația. Aici, oamenii nu duc grija banilor și au învățat să se gospodărească singuri.

„Eu eram Perţa Alexandru... şi mi-a plăcut o fată din judeţul Galaţi. Era din neamul lui Alexandru Ioan Cuza, domnitorul care a unit Principatele. Am făcut nuntă, şi ofiţerul stării civile mi-a trecut numele de «Cuza» în acte.”...

Strănepoata lui Napoleon Bonaparte (după sora sa, regina Neapolelui), Prințesa Caroline Murat alias pianista Caroline Haffner a concertat pentru prima dată la București în 1968, la vârsta de 14 ani. De atunci, a revenit de câteva ori în România, inclusiv pe scena Ateneului Român.

Doliu în alpinismul românesc. În mai puțin de o săptămână, acest sport i-a pierdut și pe cei mai tineri dintre temerari și performeri - Dor Geta Popepscu (14 ani) și Eric Gulacsi (12 ani) - și pe decanul de vârstă, Water Kargel (care ar fi împlinit vara asta 94 de ani). Miercuri, 26 aprilie, a plecat în ultima escaladă!

„Nicio masă fără pește!” Ne amintim, era îndemnul ceaușist care s-a pierdut în așa-zisul capitalism de după anii 90. Crescătorii de pește din România nu au o viață ușoară. Spre deosebire de alte domenii din agricultură, creșterea peștelui nu este subvenționată de stat. În schimb, sunt programe europene de finanțare pentru cei care vor să-și deschidă o astfel de afacere.

Culturile de nişă pot fi o şansă pentru agricultorii români, iar experienţa polonezilor demonstrează acest lucru. Ei au mizat pe acest gen de afacere şi au reuşit.

Ceea ce-i mai atrage pe tineri spre agricultură sunt fondurile europene. Majoritatea celor care se apucă de o astfel de activitate au pământ de la părinți ca să dea drumul unei astfel de afaceri. Deși suma maximă accesată prin Programul Tânărul Fermier a ajuns la 50.000 de euro, să dezvolți o mică fermă în România e o întreagă epopee.